Sportiva din România, aflată pe locul 55 mondial, a cedat în minimum de seturi partida din grupa 3 a competiției. Dragoman a pierdut cu scorul de 0-3 (4-11, 5-11, 8-11).

În primele două seturi, Chen Xingtong a dominat clar jocul, punând presiune constantă și controlând ritmul partidei.

În setul al treilea, Andreea Dragoman a reușit să echilibreze disputa și să reducă diferența în joc. Însă, experiența și valoarea adversarei au făcut diferența în momentele decisive.

Pentru sportiva română urmează un nou test în grupă, unde o va întâlni pe jucătoarea din Taipei, Yeh Yi-Tian, clasată pe locul 46 mondial.

Meciul este programat marți, de la ora 05:40, și va fi important pentru șansele de calificare mai departe în competiție. Doar prima clasată avansează în faza eliminatorie.

Luni dimineață, singurul reprezentant al României la masculin, Eduard Ionescu (locul 45 mondial), a debutat cu victorie, trecând de australianul Finn Luu, scor 3-1 (13-11, 8-11, 11-6, 11-5).

La feminin, România mai este reprezentată și de Bernadette Szocs (locul 25 mondial) și Elizabeta Samara (locul 41 mondial) care debutează marți la întrecerea de la Macao.

Florin Barbu stated that the capping of the commercial margin on basic foods expires on March 31 and requested the extension and extension of the measure to all agri-food products.

The minister claimed that the PSD’s proposed scheme does not affect any retail store in Romania. According to him, 20% represents net profit calculated over all direct and indirect expenses.

„Isn’t it good to have a 20% net profit in retail?” Barbu asked.

The minister presented to the government official data from the Competition Council, according to which the prices of basic foodstuffs fell between 15 and 33% during the capping period.

He warned that, in the context of rising energy, gas and fuel prices, the removal of the cap could directly affect Romanian consumers.

Also on Monday, Barbu announced a regulatory act for the vegetable sector, through which farmers can buy 78 liters of diesel per hectare without excise duty and without VAT. The minister criticized the current system, in which excise duty was reimbursed with delays of seven to eight months, and VAT was refunded by ANAF after three months or even after a year, after tax inspections.

Barbu invoked the state of crisis declared in Romania, claiming that this allows the state to intervene in the fuel, food and energy markets without notifying the European Commission.

„Over a period of six months, the Romanian market will regulate itself 100%,” the minister said.

Amenințările au fost lansate luni pe rețeaua TruthSocial. Donald Trump a dezvăluit că americanii negociază cu „un regim nou și mai rezonabil” și că discuțiile progresează. Totuși, dacă nu se va ajunge la rezultatul dorit, atacurile asupra Iranului se vor intensifica, a spus Trump.

Statele Unite ale Americii poartă discuții serioase cu un regim nou și mai rezonabil pentru a pune capăt operațiunilor noastre militare în Iran. S-au făcut progrese mari, dar, dacă, din orice motiv, nu se ajunge în curând la un acord, ceea ce probabil se va întâmpla, și dacă strâmtoarea Ormuz nu va fi imediat „deschisă pentru afaceri”, vom încheia minunata noastră „ședere” în Iran prin aruncarea în aer și distrugerea completă a tuturor centralelor electrice, a sondelor de petrol și a insulei Kharg (și, eventual, a tuturor uzinelor de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am „atins” încă”, a scris Donald Trump.

Liderul SUA a mai spus că distrugerea Iranului va fi o răzbunare.

„Aceasta va fi o răzbunare pentru numeroșii noștri soldați și pentru alții pe care Iranul i-a măcelărit și ucis de-a lungul celor 47 de ani de „domnie a terorii” ai vechiului regim”, a precizat Donald Trump.

Regimul iranian nu a recunoscut că poartă negocieri cu americanii.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat în coaliție cinci scenarii pentru atenuarea șocului prețurilor la combustibil. Asta s-a întâmplat acum patru săptămâni, spune Grindeanu.

De atunci, nicio decizie. Niciun cadru legal adoptat.

„Aproape toate țările din Uniunea Europeană au făcut acest lucru. Noi nu”, a spus Grindeanu.

Liderul PSD a fost direct în privința responsabilității: „Totul pornește de la premier și de la Ministrul Finanțelor. Ei sunt cei care decid”.

„Dacă aplicam măsurile în septembrie, lucrurile stăteau altfel”

Grindeanu a reamintit că PSD a cerut în septembrie 2025 un pachet de relansare economică și modificări la administrația publică. Nu a fost aprobat atunci.

„Spuneam că dacă nu le aprobăm, intrăm în criză economică. Ce să vezi? S-a întâmplat”, a afirmat el.

Pachetul a fost aprobat abia în februarie 2026. Între timp, consumul a scăzut, producția industrială s-a prăbușit cu 16%, iar inflația a ajuns aproape de 10%.

„Suntem împinși să luăm decizii ultimative”

Grindeanu a recunoscut că PSD a recurs în repetate rânduri la presiuni politice pentru a debloca decizii în coaliție.

„Nu îmi place nici mie, nici colegilor mei să amenințăm de fiecare dată. Suntem împinși să acționăm în acest mod”, a declarat el.

A dat ca exemplu și bugetul: PSD a blocat lucrurile când pachetul de solidaritate nu a fost inclus.

„Eu nu vreau să ajungem acolo. Dar nu avem de ales”, a conchis Grindeanu.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat o măsură de sprijin pentru utilizatorii transportului public, care urmează să fie votată luni în Consiliul Local. Aceasta va intra în vigoare de la 1 aprilie și prevede acoperirea a 50% din costul abonamentelor STB și Metrorex pentru anumite categorii de locuitori.

Cine primește reducerea

Potrivit edilului, reducerea se aplică tuturor tipurilor de abonamente uzuale: abonamentul STB, în valoare de 80 de lei, cel pentru Metrorex, de 100 de lei, precum și abonamentul combinat STB + Metrorex, care costă 160 de lei.

De acest sprijin vor beneficia persoanele care au domiciliul în Sectorul 4, au un contract de muncă de cel puțin trei luni și se încadrează în anumite plafoane de venit. Concret, este vorba despre un venit de până la 5.000 de lei per membru de familie sau de maximum 10.000 de lei per gospodărie.

Exclusiv pentru persoanele active

Daniel Băluță a explicat că măsura este orientată către persoanele care au un loc de muncă, subliniind importanța menținerii acestuia: „Ne adresăm celor care au un loc de muncă, pentru că este extrem de important să și-l mențină”.

Edilul a subliniat că administrația locală încearcă să ofere un echilibru între sprijinul acordat șoferilor și cel destinat celor care folosesc transportul public, la solicitarea cetățenilor.

Fără drumuri la primărie

Accesarea ajutorului se va face exclusiv online, prin aplicația pusă la dispoziție de primărie. Beneficiarii trebuie să își creeze un cont și să completeze formularele necesare direct în platformă.

„Nu este nevoie să venim la primărie. Folosim aplicația s4.ro, completăm formularele și devenim parte a programului”, a explicat edilul.

Sumele aferente sprijinului vor fi virate direct în conturile beneficiarilor, fără deplasări la ghișeu.

Reducerea pentru abonamentele de transport public face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri anunțat de Primăria Sectorului 4, pe care Băluță îl leagă de inflație, de creșterea taxelor și de scăderea puterii de cumpărare.

Invitat luni la postul Franceinfo, noul edil al Parisului a declarat că intenționează să reia rapid dialogul cu oficialii PSG privind situația stadionului Parc des Princes. Totodată, urmează să prezinte subiectul în Consiliul Local al Parisului în cadrul unei ședințe programate la mijlocul lunii aprilie.

„Vrem să reluăm foarte repede discuțiile și să creăm condițiile pentru ca PSG să rămână la Paris”, a spus Grégoire, subliniind atașamentul orașului față de club.

Schimbare de poziție față de administrația anterioară

Dosarul vânzării stadionului Parc des Princes a fost blocat în timpul mandatului fostului primar Anne Hidalgo, pe fondul unor divergențe între municipalitate și conducerea clubului.

Noua administrație pare însă deschisă unei tranzacții, Grégoire declarându-se personal favorabil vânzării.

Argumente financiare și planuri pentru oraș

Primarul a invocat utilizarea eficientă a fondurilor publice, afirmând că acestea nu ar trebui direcționate către întreținerea unei arene dedicate fotbalului profesionist.

Potrivit acestuia, veniturile obținute din vânzarea stadionului ar urma să fie reinvestite în: dezvoltarea infrastructurii sportive; modernizarea bazelor existente; extinderea spațiilor verzi din capitală.

Grégoire a precizat că există deja un acord de principiu cu acționariatul PSG privind calendarul negocierilor, obiectivul fiind închiderea dosarului „cel târziu până la finalul verii”.

Relansarea discuțiilor ar putea reprezenta un moment decisiv pentru viitorul stadionului și al clubului parizian, într-un context în care PSG și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a deține propria arenă.

Ciprian Șerban a anunțat că luni „asocierea condusă de constructorul român UMB începe etapa de proiectare în cadrul contractelor de proiectare și execuție pentru loturile 1C Sărățeni-Joseni și 2B Grințieș-Pipirig, două dintre cele mai dificile loturi de autostradă pe care le vom construi în România.”

Cele două contracte pe care le derulează Compania Națională de Investiții Rutiere au fost semnate anul trecut și au o durată de realizare de 54 de luni. Odată cu începerea acestei etape, tot segment montan dintre Sărățeni și Pipirig în lungime de 116 kilometri este în faza de proiectare.

„Lotul 1C Sărățeni-Joseni are o lungime de 32,4 kilometri se desfășoară în județele Mureș și Harghita, iar pe traseu vor fi construite peste 30 de pasaje, trei tuneluri și două polate pentru permeabilitatea animalelor. Pentru lotul 2B Grințieș-Pipirig, pe care îl considerăm cel mai dificil al întregii Autostrăzi A8, pe traseul din județul Neamț sunt prevăzute 60 de poduri și pasaje și 16 tuneluri. Pentru conexiunea cu lotul 2A Ditrău-Grințieș, aflat acum în etapa de proiectare, a fost prevăzut un nod rutier lângă Tulgheș, iar la Est, pentru conexiunea cu Lotul 2C Pipirig-Vânători Neamț (Leghin), o descărcare provizorie, asigurând, astfel, funcționarea independentă”, a explicat ministrul Transporturilor.

Florin Cîțu spune că există două riscuri mari, cu probabilitate ridicată, pentru perioada imediat următoare.

Primul risc este ca Banca Națională a României revizuiască în sus estimarea pentru inflația de la finalul anului.

„Șansele pentru scăderi de dobândă de politica monetară  în 2026 erau foarte mici, dar acum se apropie de zero”, explică fostul premier.

Al doilea risc, din punctul de vedere al lui Florin Cîțu este ca Guvernul să fie forțat să facă o rectificare bugetară mult mai devreme de jumătatea anului.

„Bugetul a fost construit pe estimări care nu au incorporat toate datele din 2025 (a fost o decizie a guvernului pentru a putea supraestima veniturile). Iar când construiești un buget fragil pe optimism politic, realitatea îl lovește rapid. De fiecare dată, realitatea bate propaganda”, consideră fostul șef al Executivului.

Cifrele BNR

Potrivit raportului asupra inflației din februarie, anterior escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a mărit la 7,3 la sută în decembrie 2025, de la 5,6 la sută în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a crescut la 6,8 la sută în decembrie 2025, de la 5,8 la sută în decembrie 2024.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.

Potrivit datelor preliminare, activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9 la sută, după ce a scăzut cu 0,1 la sută în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1 la sută în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024.

„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”, arăta BNR.

Conform documentului citate, rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.

„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este să rămânem așa cum suntem acum. Al doilea înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Iar al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Sorin Grindeanu.

Potrivit liderului social-democrat, majoritatea membrilor PSD susțin varianta reconfigurării Executivului, iar menținerea actualei formule guvernamentale nu mai are susținere în partid.

Grindeanu a precizat că, în cadrul consultărilor regionale organizate de PSD, nu a existat nicio opinie favorabilă continuării coaliției în forma actuală, cu premierul Ilie Bolojan și actuala structură politică.

„Toată lumea își dorește să continuăm într-o coaliție pro-europeană, dar nu în acești parametri. Vedem că mergem într-o direcție greșită, iar indicatorii macroeconomici arată acest lucru”, a afirmat liderul PSD.

Acesta a invocat mai mulți indicatori economici negativi, printre care o inflație de aproape 10%, aproximativ 55.000 de disponibilizări în sectorul privat în ultimele luni, scăderea producției industriale cu 16% și reducerea cu circa 25% a puterii de cumpărare a pensionarilor.

În acest context, PSD va realiza o evaluare completă a guvernării, inclusiv o autoevaluare a miniștrilor social-democrați, înainte de votul intern decisiv.

Referitor la posibilitatea trecerii în opoziție, Sorin Grindeanu a evitat să facă un pronostic, subliniind că aproape 5.000 de membri ai partidului vor decide direcția politică a PSD.

„Nu vreau să anticipez rezultatul. Vom întreba colegii, așa cum am făcut și când am decis intrarea la guvernare. Cert este că România nu merge în direcția corectă, iar noi avem datoria să încercăm să schimbăm această direcție”, a spus acesta.

Liderul PSD a dat asigurări că, după votul din 20 aprilie, partidul va prezenta public și transparent decizia finală privind viitorul participării la guvernare, subliniind că prioritare trebuie să fie interesele românilor și stabilitatea guvernării.

Practic, dacă guvernul nu vine cu alte măsuri, sunt așteptate creșteri de prețuri la următoarele produse, notează gandul.ro:

pâine albă, 300-500 grame;
lapte de vacă 1 l, grăsime 1,5%;
brânză telemea de vacă vrac;
iaurt simplu, 3,5% grăsime, maxim 200 grame;
făină albă;
mălai;
ouă de găină;
ulei de floarea-soarelui;
carne proaspătă de pui;
carne proaspătă de porc;
legume (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras şi ardei capia, usturoi);
fructe (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);
cartofi proaspeţi albi;
zahăr;
smântână – 12% grăsime;
unt;
magiun.

Sunt aceleași produse pentru care s-a operat plafonarea de prețuri, aceasta fiind, de fapt, o limitare a adaosului comercial pe lanț, astfel încât, la raft, prețurile să nu mai crească.

Cum funcționează plafonarea prețului alimentelor

Plafonarea prețurilor la alimentele de bază a fost, pe scurt, o măsură prin care statul a încercat să țină în frâu scumpirile care luaseră avânt după pandemie și începutul războiului din Ucraina. În vara lui 2023, când prețurile la mâncare creșteau de la lună la lună, guvernul condus de Marcel Ciolacu a venit cu măsura de a limita cât pot adăuga comercianții sau furnizorii peste prețul de producție.

Important de înțeles este că nu s-au blocat prețurile complet, ci s-a pus o limită la adaosurile comerciale. Adică supermarketurile, distribuitorii și procesatorii nu mai puteau pune orice procent doreau peste prețul inițial. Măsura s-a aplicat la produse esențiale – pâine, lapte, ouă, ulei, zahăr, carne, făină și altele pe care aproape toată lumea le cumpără zilnic.

La început, plafonarea trebuia să dureze doar câteva luni, ca o soluție de moment. Dar pentru că inflația nu a dispărut, guvernul a prelungit-o. Așa s-a ajuns ca măsura să fie în vigoare aproape trei ani, până la 31 martie 2026.

În primele luni s-au văzut efecte clare: unele produse nu s-au mai scumpit, iar altele chiar s-au ieftinit puțin. Per total, ritmul scumpirilor a încetinit și acest lucru s-a văzut în încetinirea și apoi scăderea inflației. Dacă înainte prețurile la alimente creșteau rapid, după introducerea plafonării au început să crească mai lent. Costul viații nu s-a ieftinit, dar cel puțin nu a mai crescut la fel de repede.

Totuși, măsura nu a fost perfectă. Comercianții au găsit metode să recupereze din pierderi, de exemplu prin scumpirea altor produse care nu erau plafonate.

Acum, odată cu expirarea plafonării, lucrurile revin la normal: fiecare comerciant își va stabili din nou adaosul liber, însă acest lucru rezultă, inevitabil, în creșterea prețurilor.