„Ne-am cerut deja scuze părții finlandeze pentru acest incident. Nicio dronă ucraineană nu a fost îndreptată spre Finlanda”, a transmis luni, Georgiy Tykhy, purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, citat de AFP. 

Oficialul de la Kiev a punctat că cea mai probabilă cauză a incidentului este devierea dronelor de către sistemele rusești de război electronic, adăugând: „Ucraina deja oferă toate informațiile necesare pentru a clarifica circumstanțele”. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb. Potrivit unui mesaj publicat pe X de Zelenski, acesta l-a informat pe Stubb de evoluția eforturilor diplomatice ucrainean din Orientul Mijlociu.

Legat de incidentul cu drone, președintele de la Kiev a spus: „Am discutat și despre incidentul cu drona care a avut loc recent pe teritoriul finlandez. Eu și Alex vedem situația în același fel. Împărtășim toate informațiile necesare”. 

Pe fondurile atacurile reciproce cu drone, Kievul a lansat mai multe atacuri asupra instalațiilor petroliere de pe coasta rusă a Golfului Finlandei. 

Privind incidentul, poliția finlandeză a anunțat că o dronă avea explozibil neexplodat la bord. „Într-o evaluare preliminară a autorităților, s-a constatat că drona care a aterizat la nord de Kouvola avea atașat un focos neexplodat”, au informat luni polițiștii finlandezi. Potrivit Reuters, autoritățile au neutralizat drona printr-o explozie controlată. 

Chen Zhangjie, în vârstă de 39 de ani, căpitanul petrolierului Boracay, și-a aflat luni pedeapsa după ce a refuzat să se conformeze ordinelor marinei franceze privind inspectarea vasului său, relatează Le Figaro.  

Cazul vizează un incident din 27 septembrie 2025, când marina franceză a încercat să inspecteze petrolierul care la momentul respectiv se afla în ape internaționale. Potrivit procuraturii, căpitanul nu a respectat ordinele marinei, obligând militarii francezi să recurgă la o manevră considerată periculoasă, susceptibilă de a provoca un accident. 

Petrolierul, suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei și aflat sub sancțiuni europene, transporta petrol rusesc către India și arbora un pavilion fals beninez în momentul interceptării. Ulterior, nava a fost redenumită Phoenix și navighează sub pavilion rusesc. 

De asemenea, petrolierul a fost suspectat de implicare în incidente cu drone care au perturbat traficul aerian în Danemarca, în toamna anului trecut. 

Apărarea lui Chen Zhang Jie a susținut că inculpatul ar fi trebuit să fie judecat în China, nu în Franța invocând faptul că incidentul s-a petrecut în ape internaționale, dar și Convenția de la Montego Bay privind dreptul mării. 

Un farmacist-șef din cadrul unei instituții publice din București este acuzat de procurori că a provocat un prejudiciu de peste 11 milioane de lei prin administrarea defectuoasă a stocurilor de medicamente.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, împreună cu polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au efectuat luni, 30 martie 2026, o percheziție domiciliară în acest dosar.

Potrivit anchetatorilor, în perioada februarie 2016 – octombrie 2024, suspectul, în calitate de farmacist-șef, ar fi gestionat defectuos stocurile de medicamente, ceea ce a dus la lipsuri majore și la acumularea unor produse expirate.

Date nereale în evidențe contabile

Prejudiciul total este estimat la 11.292.767 de lei, dintre care peste 10,3 milioane de lei reprezintă medicamente dispărute din gestiune, iar aproximativ 946.000 de lei – medicamente expirate.

Ancheta mai arată că, între 2015 și 2022, acesta ar fi falsificat documente oficiale pentru a ascunde situația reală din depozite.

În calitate de președinte al comisiilor de inventariere, ar fi consemnat în procesele-verbale date nereale, indicând că stocurile corespund evidențelor contabile și că medicamentele sunt în termen de valabilitate.

Control judiciar de 60 de zile

Procurorii au pus în mișcare acțiunea penală pentru gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată.

Față de inculpat a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Totodată, anchetatorii au instituit sechestru pe bunurile acestuia, până la acoperirea prejudiciului, fiind vizate două imobile și un autoturism.

Ancheta este în curs, iar procurorii spun că vor reveni cu detalii pe măsură ce cercetările avansează.

Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul” destinat Forțelor Terestre Române a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene Hanwha Aerospace, marcând un moment important în procesul de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei României.

Sistemul de artilerie a fost finalizat în fabrica din Coreea de Sud și urmează să fie livrat în perioada următoare către România, conform contractului semnat între autoritățile române și producătorul asiatic.

Acordul semnat de Ministerul Apărării Naționale și Hanwha Aerospace, în iulie 2024, un contract în valoare de 1 miliard dolari, prevede livrări în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.

Acordul dintre prevede achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, dintre care primele 18 unități sunt produse integral în Coreea de Sud. Restul sistemelor vor fi realizate etapizat, în cadrul cooperării industriale stabilite prin program.

Pe lângă obuzierele K9, contractul include și 36 de vehicule de realimentare K10, precum și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie, care vor intra în dotarea Forțelor Terestre Române.

Obuzierul K9 „Tunetul” este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de artilerie autopropulsată din lume, având o mobilitate ridicată, o rată mare de tragere și capacitatea de a executa misiuni de sprijin de foc la distanțe extinse.

Introducerea noilor sisteme K9 reprezintă un pas major pentru creșterea interoperabilității României în cadrul NATO și pentru consolidarea capacității de apărare a flancului estic al Alianței.

Programul face parte din strategia amplă de modernizare a Armatei României, care urmărește înlocuirea echipamentelor vechi cu tehnică militară modernă, adaptată cerințelor actuale de securitate regională.

„EDIP abordează provocările presante din domeniul apărării și securității europene prin stimularea capacităților de producție industrială, consolidarea cooperării cu Ucraina, consolidarea achizițiilor publice europene comune și dezvoltarea proiectelor europene de apărare de interes comun, marcând un pas semnificativ în eforturile UE de îmbunătățire a securității Europei”.

Alocarea fondurilor prioritizează investițiile în tehnologii de vârf și muniție, incluzând o componentă majoră de asistență pentru Ucraina.

„Peste 700 de milioane EUR vor sprijini creșterea producției de componente și produse esențiale pentru apărare, inclusiv sisteme antidrone, rachete și muniții. Aceasta include 260 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de sprijin pentru Ucraina (USI) al EDIP, pentru a contribui la reconstruirea și modernizarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Ucrainei (DTIB) prin investiții în proiecte de colaborare care sporesc capacitățile de producție atât în Ucraina, cât și în Europa”.

Pe lângă producția directă, programul pune accent pe sprijinirea noilor actori din piață și a inovației prin fonduri de capital.

„Întreprinderile nou-înființate din domeniul apărării, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile mici cu capitalizare medie vor primi sprijin sub formă de capitaluri proprii în valoare de 100 de milioane EUR prin intermediul Fondului pentru accelerarea transformării lanțurilor de aprovizionare în domeniul apărării (FAST)”.

De asemenea, în cadrul inițiativei BraveTech EU, un nou program de inovare va beneficia de 35,3 milioane de euro pentru a răspunde provocărilor urgente ale forțelor armate ucrainene.

Acest mecanism financiar este gândit să reducă fragmentarea pieței prin stimularea achizițiilor la comun între statele membre și Norvegia, finanțând cu 240 de milioane de euro achiziționarea de sisteme de apărare aeriană, terestră și navală.

„Prima rundă de cereri de propuneri EDIP va fi vizibilă pe Portalul pentru licitații și finanțare al UE începând cu 31 martie 2026”.

Poliția Mureș transmite că au verificat informațiile vehiculate în spațiul public cu privire la faptul că o persoană ar fi luat cele două fete, de 4, respectiv 5 ani, din Târnăveni, cu un autoturism.

„În urma verificărilor efectuate de polițiști, persoana surprinsă în imaginile apărute pe rețelele de socializare a fost identificată, iar până la acest moment nu există indicii care să confirme implicarea acesteia într-o eventuală faptă de răpire”, transmite Poliția.

În paralel cu activitățile de căutare a celor două copile, polițiștii fac și verificări pentru stabilirea tuturor circumstanțelor de fapt, inclusiv prin verificarea persoanelor, autovehiculelor și analiza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere.

Rebeca și Melisa, de 5, respectiv 4 ani, sunt căutate de mai bine de 15 ore, după ce au dispărut de acasă, din Târnăveni, județul Mureș. Vecinii spun că au văzut umblând prin localitate un microbuz înmatriculat în Bulgaria și cred că fetele au fost răpite.

Rebeca Alexandra Buta are 5 ani și înălțime de 100-110 cm aproximativ, greutate de aproximativ 20 kg, ochi căprui, părul negru, creț, prins în coadă.

La momentul plecării, fata era îmbrăcată cu o rochiță, de culoare albă și roșie, o bluză de culoare albă cu puncte negre, o perche de ștrampi albi cu model de culoare neagră și șlapi tip crocs de culoare roz și model Mickey Mouse .

Melisa Ariana Forgaci are 4 ani, înălțime între 80-100 cm aproximativ, greutate de aproximativ 18-20 kg, ochi căprui, părul negru, prins în două codițe.

Copila era îmbrăcată cu o bluză roșie cu mâneci lungi și imprimeu Mickey Mouse în zona pieptului, o pereche de colanți roz și șlapi de culoare albastră.

Cele două fete au fost date dispărute duminică, în jurul orei 17, după ce familia nu le-a mai găsit.

Vecinii spun că prin localitate a umblat un microbuz cu numere de înmatriculare din Bulgaria și nu exclud ca fetele să fi fost răpite.

Peste 200 de persoane le caută pe cele două copile, fiind vorba de polițiști, pompieri, jandarmi, voluntari, dar și localnici.

Partidul de opoziție Alternative für Deutschland (AfD), formațiune de extremă dreapta din Germania, a cerut sâmbătă retragerea tuturor trupelor americane și a armelor nucleare de pe teritoriul german, spunând că țara ar trebui să urmeze o politică externă „independentă”.

Declarațiile liderului AfD

Copreședintele formațiunii, Tino Chrupalla, a declarat sâmbătă, la o reuniune în Saxonia, că Germania trebuie să își redefinească poziția în plan internațional. „Să începem să punem în aplicare acest lucru prin retragerea trupelor americane din Germania”, le-a spus acesta susținătorilor, citat de The Telegraph.

El consideră că Berlinul ar trebui să renunțe la dependența de aliații occidentali și să adopte o politică externă proprie, fără implicare în conflicte externe.

AfD: Germania nu ar trebui „atrasă în războaie străine”

AfD își motivează poziția spunând că Germania nu ar trebui „atrasă în războaie străine”, inclusiv în cazul tensiunilor legate de Iran, și avertizează că prezența bazelor americane pe teritoriul german ar putea transforma țara într-o țintă în cazul unor represalii. În același timp, liderii partidului susțin că alianțele actuale, inclusiv NATO, ar servi în prea mare măsură interesele Statelor Unite.

Chrupalla a dat ca exemplu Spania, care a blocat utilizarea bazelor sale pentru operațiuni americane împotriva Iranului: „Spania nu se implică în acest război. Este exact ceea ce trebuie făcut”.

40.000 de militari americani pe teritoriul Germaniei

Germania găzduiește aproximativ 40.000 de militari americani și peste zece baze importante ale Statelor Unite, inclusiv cartierul general al Comandamentului European al armatei SUA (EUCOM), responsabil pentru operațiunile militare americane în Europa.

Baza aeriană Ramstein, una dintre cele mai importante baze militare americane din Europa, este utilizată pentru coordonarea operațiunilor militare, precum atacurile cu drone și rachete, ceea ce a generat critici interne privind riscurile de securitate pentru Germania.

Merz, criticat pe tema Iran

În același timp, tensiunile dintre Washington și Berlin cresc, iar cancelarul german Friedrich Merz este criticat constant pentru lipsa unei poziții coerente în conflictul dintre SUA, Israel și Iran.

Totodată, poziția AfD intră în contradicție cu administrația americană condusă de Donald Trump, care a cerut aliaților din NATO să își crească bugetele pentru apărare și a avertizat că Statele Unite vor „sancționa” statele care nu ating pragul de 5% pentru cheltuielile de apărare.

Dreapta radicală și conservatorii domină sondajele

Un sondaj recent arată că AfD și Uniunea Creștin-Democrată (CDU), principalul partid de centru-dreapta din Germania, se află la egalitate, cu câte 26% din intențiile de vot, în timp ce social-democrații sunt la un minim istoric.

Rezultatul indică o consolidare a sprijinului pentru dreapta radicală, ceea ce ar putea complica formarea unor majorități guvernamentale în viitor.

Florin Barbu stated that the capping of the commercial margin on basic foods expires on March 31 and requested the extension and extension of the measure to all agri-food products.

The minister claimed that the PSD’s proposed scheme does not affect any retail store in Romania. According to him, 20% represents net profit calculated over all direct and indirect expenses.

„Isn’t it good to have a 20% net profit in retail?” Barbu asked.

The minister presented to the government official data from the Competition Council, according to which the prices of basic foodstuffs fell between 15 and 33% during the capping period.

He warned that, in the context of rising energy, gas and fuel prices, the removal of the cap could directly affect Romanian consumers.

Also on Monday, Barbu announced a regulatory act for the vegetable sector, through which farmers can buy 78 liters of diesel per hectare without excise duty and without VAT. The minister criticized the current system, in which excise duty was reimbursed with delays of seven to eight months, and VAT was refunded by ANAF after three months or even after a year, after tax inspections.

Barbu invoked the state of crisis declared in Romania, claiming that this allows the state to intervene in the fuel, food and energy markets without notifying the European Commission.

„Over a period of six months, the Romanian market will regulate itself 100%,” the minister said.

Primul care a făcut o glumă a fost chiar Nestlé. Compania a confirmat jaful printr-un comunicat neașteptat de savuros.

„Am încurajat întotdeauna oamenii să ia o pauză cu KitKat”, a spus un purtător de cuvânt. „Se pare că hoții au luat mesajul prea literal”, scrie Euronews.

Someone tell KitKat we have a prime suspect :
🚔🍫 pic.twitter.com/T6d1fvrFvV

— Youyou (@youyoubax) March 29, 2026

Tonul relaxat al companiei a încurajat și mai mult internetul să se dezlănțuie.

De la Scarface la Breaking Bad

Utilizatorii nu s-au lăsat așteptați. Referințele la cultura pop au inundat rețelele sociale imediat după apariția știrii.

Scarface, Breaking Bad și Charlie și fabrica de ciocolată au fost cele mai invocate. Mulți au imaginat scenarii în care hoții negociază pe piața neagră cu batoane de ciocolată în loc de droguri.

Altii au glumit că „cel mai dulce jaf din istoria Europei” merita propriul serial pe Netflix.

„Have a break” – luat prea în serios

Sloganul KitKat a devenit materia primă pentru sute de glume. Variațiuni pe tema „have a break” au circulat în toate limbile europene.

Unii au calculat câte batoane revin per locuitor al Poloniei. Alții s-au întrebat cât durează să mănânci 12 tone de ciocolată.

Internetul nu uită

Nestlé a avertizat că batonele pot fi urmărite prin coduri de lot. Internetul a preluat și această informație – cu umor.

„Cel mai prost jaf din istorie”, au comentat mulți. „Au furat ceva cu cod de bare pe fiecare bucată”.

„De guvernare se ocupă premierul Ilie Bolojan”, a spus Mureșan, într-o postare pe Facebook.

Potrivit europarlamentarului, această diferență evidențiază contrastul dintre un „om de partid” și un „om de stat”.

El a făcut o comparație între liderul PSD și premierul Bolojan, aratând că „în timp ce Sorin Grindeanu acționează doar cu gândul la conducerea de partid, Ilie Bolojan guvernează cu gândul la nevoile țării”.

Sorin Grindeanu a anunțat, luni, că social-democrații analizează trei scenarii privind viitorul partidului la guvernare, anume menținerea actualei formule, reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție. Potrivit acestuia, majoritatea membrilor PSD susțin schimbarea actualei structuri guvernamentale, iar decizia finală va fi luată prin vot intern pe 20 aprilie.

Grindeanu a menționat că, în cadrul consultărilor regionale organizate de PSD, nu a existat nicio opinie favorabilă continuării coaliției în forma actuală, cu premierul Ilie Bolojan și actuala structură politică.