Cartea de identitate electronică va avea, până la finalul anului 2026, funcții extinse și va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu digital de diplome.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că noul document va fi integrat într-un portofel electronic, care va reuni principalele acte necesare în relația cu statul și care este în curs de realizare. „Este prevăzută finalizarea portofelului electronic până la finalul anului. Atunci, acest wallet va reuni tot ce avem nevoie: diplome, cardul de sănătate, alte acte”, a spus Gheorghiu, într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Instituții nepregătite pentru cartea electronică

Extinderea funcțiilor cărții de identitate electronice face parte din procesul mai larg de digitalizare a administrației publice. Până acum, aproximativ 1,2 milioane de români au primit acest tip de document, care include și semnătură electronică, fără taxă de eliberare.

Vicepremierul, care are în atribuții și accelerarea digitalizării în instituțiile publice, a recunoscut că utilizarea cărții electronice întâmpină încă dificultăți în unele instituții, din cauza lipsei cititoarelor de card sau a instruirii insuficiente a personalului.

„Cartea de identitate va fi folosită în toate instituțiile publice pentru că statul nu se poate sabota pe el însuși și asta vom face”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că problemele legate de echipamente și bugete locale vor fi rezolvate.

Sistemul informatic care leagă instituțiile statului

Un element esențial pentru funcționarea acestor servicii digitale este cloud-ul guvernamental, proiect aflat aproape de finalizare. Potrivit vicepremierului, infrastructura va deveni operațională în cursul verii. „Trebuia să se încheie. El este aproape finalizat. Am discutat și cu STS și cu ADR, în vara aceasta va fi funcțional”, a precizat Gheorghiu.

Cloud-ul guvernamental este gândit să susțină schimbul de date între instituții și să permită folosirea efectivă a noilor instrumente digitale, inclusiv a portofelului electronic asociat cărții de identitate. Autoritățile mizează pe această infrastructură pentru a reduce birocrația și pentru a limita situațiile în care cetățenii sunt nevoiți să prezinte documente fizice la ghișee.

Investiție de 130 de milioane de euro

Fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență permit eliberarea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice, investiția fiind estimată la aproape 130 de milioane de euro. Guvernul intenționează ca, odată cu operaționalizarea cloud-ului și a portofelului electronic, noul document de identitate să devină instrumentul principal de acces la servicii publice digitale.

Descoperirile Android Authority arată că schimbarea va afecta inițial utilizatorii din Statele Unite. Platforma de mesagerie va include reclame în Statări și în Canale, notează El Economista.

WhatsApp va adopta un model asemănător cu Netflix sau Spotify. Utilizatorii vor avea două opțiuni: să folosească aplicația gratuit cu reclame sau să plătească un abonament pentru eliminarea publicității.

Meta deține WhatsApp și încearcă să rentabilizeze investiția în aplicație. Compania a cumpărat WhatsApp cu 1 miliard de dolari în 2014.

Meta a recuperat doar 10% din investiție

Rapoartele indică că Meta a recuperat doar 10% din investiția inițială după opt ani. Obiectivul companiei cu WhatsApp nu este însă îmbogățirea, ci crearea uneia dintre cele mai mari baze de date din lume.

WhatsApp are peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați doar în Spania. Aplicația reprezintă aproximativ 90% din populația spaniolă care se conectează la internet.

Precedent din 2013

WhatsApp a mai încercat taxarea utilizatorilor în 2013. Platforma a perceput un abonament de 89 de cenți pe an utilizatorilor Android pentru a continua să folosească aplicația.

Inițiativa a fost un eșec. Taxarea nu a ajuns la utilizatorii iOS și a fost eliminată rapid. Diferența față de 2013 este că acum utilizatorii plătesc pentru confidențialitate și eliminarea reclamelor, nu pentru accesul la aplicație.

Anunț din 2018

Meta a anunțat încă din 2018 că reclamele vor ajunge la WhatsApp la un moment dat. Publicitatea este deja prezentă pe Facebook și Instagram, celelalte platforme deținute de companie.

Tendință generală în serviciile online

Modelul utilizator gratuit care vizionează reclame versus utilizator cu abonament plătit devine standard. Tendința afectează toate serviciile folosite în viața de zi cu zi.

WhatsApp este una dintre cele mai utilizate aplicații din lume. Motivele succesului sunt simple: este o modalitate ușoară și rapidă de a comunica cu familia, prietenii și cunoștințele.

Cheia succesului WhatsApp a fost faptul că este o platformă gratuită. Această situație se va schimba în curând pentru utilizatorii care vor să evite publicitatea.

Un judecător federal analizează, într-o audiere de două zile, dacă aceștia au beneficiat de acces suficient la sistemul juridic, potrivit AP.

Avocații pentru drepturi civile care îi reprezintă pe deținuți au cerut judecătoarei federale Sheri Polster Chappell, de la tribunalul districtual din Fort Myers, emiterea unei ordonanțe temporare care să garanteze că deținuții din centrul administrat de stat din Everglades au același acces la avocați ca cei aflați în centrele de detenție administrate de autoritățile federale.

Centrul din Everglades a fost construit vara trecută pe un aerodrom izolat, la inițiativa administrației guvernatorului republican Ron DeSantis.

Potrivit acțiunii în instanță, drepturile deținuților garantate de Primul Amendament al Constituției SUA sunt încălcate.

Ce acuzații aduc foștii deținuți

Aceștia susțin că avocații trebuie să își programeze vizitele cu trei zile în avans, spre deosebire de alte centre de detenție pentru imigranți, unde pot veni direct în timpul orelor de vizită, că deținuții sunt adesea transferați în alte centre după ce avocații au făcut deja o programare.

Totodată, întârzierile în programare sunt atât de mari încât unii deținuți nu reușesc să se întâlnească cu avocații înainte de termene procedurale esențiale.

„Accesul la asistență juridică la Alligator Alcatraz este mult mai restrictiv decât în alte centre de detenție pentru imigranți și încalcă cerințele stabilite de Immigration and Customs Enforcement pentru astfel de facilități”, au scris avocații pentru drepturi civile în cererea lor.

Oficialii neagă acuzațiile

Oficialii statului Florida, pârâți în proces, au negat că ar fi restricționat accesul deținuților la avocați și au susținut că protocoalele existente sunt justificate de motive de securitate și de necesitatea asigurării personalului suficient. Oficialii federali, de asemenea pârâți în dosar, au declarat că nu este vorba despre încălcarea drepturilor garantate de Primul Amendament.

„În plus, orice politică a Alligator Alcatraz privind comunicarea dintre avocați și deținuți este valabilă atât timp cât are o legătură rezonabilă cu un interes penitenciar legitim”, au transmis aceștia.

Printre cei care urmau să depună mărturie miercuri se numără Juan Lopez Vega, director adjunct al biroului regional pentru operațiuni de aplicare a legii și deportare al ICE din Miami, care a încercat fără succes să anuleze citația ce îl obliga să se prezinte în instanță.

Documentarul „Melania”, produs și promovat intens de Amazon, a dominat spațiile publicitare din Statele Unite în ultima săptămână. Deși premiera în cinematografe este programată pentru 30 ianuarie, analiștii estimează încasări de sub 10 milioane de dolari. Acest lucru ar reprezenta o pierdere semnificativă, având în vedere că bugetul de producție s-a ridicat la aproximativ 40 de milioane de dolari, la care se adaugă încă 35 de milioane pentru promovare, mai arată Il Post.

Pentru Amazon, scopul proiectului nu pare a fi profitul direct. Experții sugerează că investiția vizează consolidarea relației cu președintele Donald Trump într-un context politic delicat.

O investiție neobișnuită într-un gen nișat

Achiziția și distribuția filmului prin MGM, deținută de Amazon, a atras atenția datorită sumei record pentru un documentar. Genul are, în mod tradițional, un public limitat, iar chiar și producțiile de succes adresate publicului conservator au avut bugete mult mai mici. Filmul se bazează pe autobiografia Melaniei Trump din 2024 și a fost filmat în cele 20 de zile premergătoare celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.

Documentarul este regizat de Brett Ratner (cunoscut pentru Rush Hour), o figură marginalizată de Hollywood după ce a fost acuzat de hărțuire sexuală în 2017. Potrivit presei americane, alegerea regizorului nu a aparținut Amazonului, ci familiei Trump, probabil la sugestia agentului Marc Beckman. Amazon a cumpărat filmul abia după ce acesta a fost finalizat.

Promovare masivă și planuri viitoare

Indiferent de încasări, Amazon tratează lansarea ca pe un eveniment major. Campania include spoturi în timpul meciurilor NFL, gale de gală și închirierea spectaculoasei arene The Sphere din Las Vegas. După lansarea în cinematografe, filmul va ajunge pe Prime Video, unde va fi însoțit de o miniserie documentară în trei părți despre Melania Trump.

Proiectul pare să contribuie la revenirea în prim-plan a lui Brett Ratner. Există zvonuri despre un al patrulea film din seria Rush Hour, cu Ratner la regie, susținut indirect de președintele Trump. Deși marile studiouri au ezitat, drepturile au fost preluate de compania italiană Eagle Pictures, care distribuie și documentarul în Italia. Așadar, un film cu relevanță cinematografică modestă a devenit un punct de intersecție între politică, industrie și strategii de influență.

Specialiștii Comisiei Europene verifică documentația trimisă de România, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe 28 noiembrie, când era termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor, pentru care fondurile fuseseră suspendate din luna martie.

În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite.

Ce prevede regulamentul

Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – este încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax cu  zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.

România avea de implementat jaloanele restante aferent cererii nr. 3 până pe 28 noiembrie, iar Comisia avea, teoretic două luni la dispoziție să evalueze stadiul conformării.

„Evaluăm încă măsurile luate și decidem dacă etapele/obiectivele relevante au fost îndeplinite”, a transmis, marți, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea Mediafax.

De principiu, pe regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), Comisia are două luni să răspundă – deci termenul teoretic este 28 ianuarie. Însă tot pe regulament, dacă apar solicitări de informații suplimentare, răspunsuri suplimentare, parte a dialogului uzual al Comisiei cu autoritățile naționale, atunci legal termenul este așteptat să fie decalat.

Progresele anunțate de România

Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, explica pe 2 decembrie, că România nu pierde bani pe jaloanele de achiziții publice greșite, astffel că 51 de milioane de euro sunt recuperate. În ceea ce privește Jalonul 440, evaluat la 330,34 milioane de euro, Dragoș Pîslaru a arătat că Guvernul a furnizat dovezile cerute privind funcționalitatea AMEPIP. Acestea includ numirea conducerii, detalierea activității desfășurate și primele sancțiuni impuse. Ca urmare, Comisia Europeană a validat îndeplinirea jalonului.

Un jalon cu numeroase provocări este Jalonul 121, privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic.

Potrivit oficialilor, în ceea ce privește jalonul legat de guvernanța corporativă în domeniul energiei, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice.

„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta”, spunea la acea dată, Dragoș Pîslaru.

Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.

Acestă procedura nu a fost lansată până marți, 27 ianuarie, conform informațiilor Mediafax.

Cât poate pierde România

Rugat să estimeze cât va fi „penalizarea marginală” pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a detaliat metrodologia aplicabilă.

„Există o metodologie de calculare pro rata pe număr total de poziții; având în vedere că erau vreo 30 și ceva de poziții în total, există un calcul, nu aș vrea însă să intrăm în calcule; convenția pe care cred că este de bun-simț să o avem cu Comisia Europeană este că, până când nu se fac calculele de către Comisie, nu are sens să speculăm acest lucru. Ceea ce v-am spus însă – că este o neîndeplinire marginală – este corect. Adică, dacă faceți un mic raport, veți vedea faptul că ar fi un procent foarte, foarte mare din jalon care este îndeplinit”, a spus atunci Dragoș Pîslaru.

„Nu se poate estima exact, pentru că avem, într-adevăr, o metodologie pe care Comisia Europeană o va aplica pe baza argumentelor pe care noi le-am depus. Noi am explicat, inclusiv la locurile în care n-am numit, de ce n-am numit, care sunt aspectele procedurale, faptul că procedurile sunt în derulare, aceste lucruri trebuie să vedem exact cum vor fi evaluate și de către Comisia Europeană. De aceea, nu e că nu vreau să vă vehiculez o sumă pentru că nu am putea face un calcul de dragul de a-l face, ci pentru că nu aș vrea să vehiculăm o sumă care poate este, să zicem, inferioară sumei pe care Comisia Europeană spune că putem să o obținem. Gândiți-vă un pic, suntem în niște discuții deschise, în care urmărim maximizarea interesului României. Eu, ce am ca mandat, împreună cu acest guvern, este să obținem cât mai mulți din banii respectivi”, a răspuns ministrul, întrebat dacă e vorba de milioane de euro.

Cât „costă” o poziție din directorat

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, evitase pe 27 noiembrie să estimeze, la întrebarea jurnaliștilor, impactul pentru bugetul de stat al faptului că Hidroelectrica nu a reușit să se încadreze în termenul de vineri, 28 noiembrie, pentru finalizarea procedurii de selecție pentru funcția de director general, pentru respectarea jalonului 121 din PNRR.

„Evident că țintim să avem cât mai multe sume absorbite din PNRR. Țintim să avem în următoarea cerere de plată o sumă cât mai mare și evident că aceste lucruri ne ajută și în bugetul anului 2025 și în bugetul anului 2026”, a afirmat Alexandru Nazare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus, anterior zilei de 28 noiembrie, când a fost întrebat despre încadrarea în termenul-limită, că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.

Bogdan Ivan a evitat atunci să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.

„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.

Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.

Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.

„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul, lăsând astfel să înțeleagă că suma pe care o va pierde România pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.

Reuters a făcut o analiză din care reiese că declarațiile făcute de oficiali responsabili cu imigrația după incidente violente în care au fost implicați agenți federali au fost ulterior contrazise de dovezi.

Oficialii lui Trump i-au descris rapid pe cei doi împușcați recent – Renee Good și Alex Pretti – ca fiind agresori și au afirmat că împușcăturile au fost justificate. Însă au apărut rapid înregistrări video și alte dovezi care contraziceau puternic aceste declarații, alimentând întrebări cu privire la credibilitatea oficialilor federali și îndoieli cu privire la disponibilitatea acestora de a investiga pe deplin aceste incidente și altele.

Analiza Reuters a inclus aceste două incidente și alte patru din ultimele luni care, împreună, arată o tendință în care oficialii s-au grăbit să apere ofițerii de imigrare fără a aștepta apariția faptelor cheie – ceea ce foștii oficiali de imigrare au numit o ruptură clară față de practicile anterioare ale agențiilor federale în astfel de situații.

Aceste declarații inițiale au fost contestate de înregistrări video sau alte dovezi, uneori în instanță. Într-un incident cu împușcături neletale din Minnesota, documentele judiciare au arătat că incidentul a început cu o eroare de identificare. Un deces într-un centru de detenție, pe care Departamentul pentru Securitate Internă al SUA l-a descris ca o tentativă de sinucidere, a fost ulterior declarat omucidere de către un medic legist al regiunii.

„Ei încearcă să controleze narațiunea încă de la început și nu par să le pese când se dovedește că au greșit”, a declarat David Lapan, care a fost secretar de presă al DHS în 2017, în timpul primei administrații Trump.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii din partea Reuters, DHS a făcut referire la declarații anterioare privind incidentele în care au fost implicați ofițerii săi, subliniind necesitatea asigurării siguranței ofițerilor în timp ce aceștia aplică măsurile represive ale lui Trump.

„Am asistat la o campanie de violență extrem de coordonată împotriva forțelor noastre de ordine”, a declarat purtătoarea de cuvânt a DHS, Tricia McLaughlin, adăugând că departamentul își propune „să ofere informații rapide și precise poporului american”.

Declarațiile au fost făcute în timpul conversației cu Larry Fink, CEO al BlackRock, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, scrie El Economista.

Karp afirmă că nu contează dacă ai studiat la cea mai bună universitate din lume. Dacă ai studiat filosofie sau alte domenii umaniste, „cu puțin noroc, vei avea o altă abilitate, pentru că asta va fi greu de vândut”.

Viziunea CEO-ului Palantir este opusul a ceea ce majoritatea experților au prezis în ultimii ani. Mulți specialiști au afirmat că oamenii vor înceta să se dedice sarcinilor manuale și fizice pentru a se concentra pe locuri de muncă creative.

Burse pentru elevi de liceu

Karp este de mult timp un susținător al formării profesionale în detrimentul diplomelor universitare tradiționale. Anul trecut, Palantir a lansat o bursă care oferă elevilor de liceu stagii remunerate.

Bursa oferă posibilitatea de a susține un interviu pentru un post cu normă întreagă la sfârșitul programului.

„Cred că avem nevoie de diferite modalități de evaluare a aptitudinilor”, a spus Karp. „În trecut, modul în care evaluam aptitudinile nu ar fi revelat pe deplin cât de de neînlocuit sunt talentele acelei persoane”, a afirmat el.

Tehnicieni valoroși și de neînlocuit

CEO-ul Palantir a dat exemplul tehnicienilor care fabrică baterii într-o companie producătoare de baterii. Acești muncitori sunt „foarte valoroși, dacă nu chiar de neînlocuit, deoarece îi putem transforma foarte repede în ceva diferit de ceea ce erau înainte”.

Viitorul muncii în era IA

De la apogeul inteligenței artificiale, viitorul locurilor de muncă preocupă cel mai mult. Dacă IA este capabilă să reproducă și să îndeplinească sarcini pe care până acum numai oamenii le puteau face, mașinile vor înlocui oamenii în tot mai multe sectoare.

Palantir este o companie specializată în software care folosește inteligența artificială pentru analiza datelor complexe. Viziunea lui Karp despre viitorul muncii contrazice previziunile majorității experților din domeniu.

Locurile de muncă creative, considerate până acum sigure în fața automatizării, ar putea fi primele eliminate de IA. În schimb, meseriașii și tehnicieni cu aptitudini practice vor deveni tot mai valoroși pe piața muncii.

Rezultatele analizelor sunt adesea privite ca efectul unor ani de obiceiuri sănătoase sau nesănătoase.

Însă, un cardiolog susține că ceea ce se întâmplă înainte de micul dejun poate avea un impact surprinzător de puternic, scrie HindustanTimes.

Potrivit lui Sanjay Bhojraj, comportamentele simple de dimineață pot remodela, în timp, indicatori-cheie ai sănătății.

De ce diminețile stabilesc semnalele de sănătate ale organismului

Dr. Bhojraj explică faptul că mulți pacienți subestimează influența primelor ore ale zilei asupra metabolismului și stresului.

Hormonii de stres ating un vârf dimineața, iar instabilitatea glicemiei poate începe chiar înainte de prima masă.

O rutină matinală gestionată greșit poate compromite o zi altfel sănătoasă, spune el.

După peste două decenii în cardiologie și medicină funcțională, Dr. Bhojraj a observat un tipar clar.

Organismul răspunde puternic la semnalele biologice primite la începutul fiecărei zile.

Accentul cade pe stabilirea unui echilibru între stres, glicemie și metabolism încă din primele ore ale zilei.

Acest echilibru este susținut prin:

Reducerea stimulilor de stres imediat după trezire, în condițiile în care organismul produce natural cortizol dimineața, iar stresul suplimentar amplifică dezechilibrele.

Stabilizarea glicemiei înainte de micul dejun, pentru a evita un start haotic al zilei și variațiile nivelului de zahăr din sânge.

Respectarea ritmului biologic natural, deoarece corpul reacționează mai bine la semnale coerente, transmise zilnic la aceleași ore.

Crearea unui început de zi predictibil pentru organism, unde consistența contează mai mult decât intensitatea.

Aceste semnale pot influența nivelul de energie, inflamația, stocarea grăsimilor și capacitatea de recuperare.

Cum un singur obicei a schimbat întregul profil sanguin

În cadrul programelor sale, Dr. Bhojraj și echipa sa analizează constant analizele de sânge și evoluția săptămânală a indicatorilor de sănătate.

Ei identifică frecvent aceleași probleme ascunse, inclusiv răspunsuri dereglate la stres și sincronizare metabolică deficitară.

Aceste dezechilibre apar adesea chiar și la pacienți care urmează diete stricte și programe intense de exerciții.

Prin corectarea semnalelor de la începutul zilei, cu ajutorul unui obicei matinal simplu, pacienții au observat îmbunătățiri constante.

Schimbările raportate includ mai multă energie în câteva săptămâni, o recuperare mai bună și pierdere graduală de grăsime.

Important este că aceste beneficii au apărut fără diete extreme sau schimbări agresive de stil de viață.

O altă perspectivă asupra longevității

Dr. Bhojraj subliniază că sănătatea pe termen lung nu înseamnă optimizare continuă sau efort suplimentar.

În schimb, el consideră că longevitatea depinde de transmiterea semnalelor biologice corecte, la momentul potrivit.

„Longevitatea nu înseamnă să faci mai mult, ci să trimiți semnalele corecte, încă de dimineață”, spune el.

Acordul a depășit pragul de 10 milioane de dolari, după un maraton de negocieri care a durat 72 de ore, potrivit Deadline.

Licitația a implicat mai mulți jucători importanți din industrie. În faza finală au rămas A24, Focus Features și noul label de film contemporan al Warner Bros., condus de Christian Parkes, fost director de marketing la Neon.

În cele din urmă, A24 a obținut drepturile asupra filmului. Anterior, și Netflix, Neon sau Searchlight și-au manifestat interesul.

Surse citate de Deadline susțin că Olivia Wilde a dorit ca filmul să beneficieze de o lansare în cinematografe, un criteriu important în alegerea distribuitorului.

„The Invite” marchează o nouă colaborare între Wilde și producătoarea Megan Ellison, prin Annapurna, după succesul filmului „Booksmart”. Este al treilea film regizat de cunoscuta actriță multi-premiată.

Comedia romantică urmărește povestea a două cupluri: Joe și Angela, interpretați de Olivia Wilde și Seth Rogen, aflați într-un moment critic al relației, și vecinii lor de deasupra, jucați de Edward Norton și Penélope Cruz. O cină aparent banală degenerează într-o succesiune de situații tot mai complicate.

Filmul a fost turnat în ordine cronologică. Olivia Wilde a declarat că a abordat proiectul „ca pe o piesă de teatru”, după un scenariu adaptat de Rashida Jones și Will McCormack.

Premiera mondială de la Sundance de miercuri a fost primită cu entuziasm, fiind răsplătită cu ovații în picioare.

„A fost cea mai bună seară din viața mea. Să stau în sală și să râd împreună cu publicul a fost absolut minunat”, a declarat Wilde.

Statul deține, în total, peste 1.500 de companii, însă autoritățile spun că reforma va începe cu cele considerate prioritare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că procesul este legat de două termene-cheie asumate în PNRR. Primul vizează închiderea interimatelor din consiliile de administrație, termen stabilit pentru 31 martie 2026. „Avem un jalon important legat de închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. La acest termen se lucrează intens”, a declarat Gheorghiu într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Un al doilea jalon prevede ca, până la 31 august 2026, Guvernul să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Potrivit vicepremierului, ministerele sunt responsabile de declanșarea procedurilor de selecție pentru noile conduceri, împreună cu Agenția care supraveghează performanța companiilor de stat (AMEPIP), iar procesul este monitorizat la nivel guvernamental.

Întârzieri în reforma CFR Marfă

Printre domeniile vizate prioritar se află transportul feroviar, unde se regăsesc mai multe dintre cele 22 de companii selectate. Este vorba despre CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF).

Un caz aparte este cel al CFR Marfă, companie care trebuia să fie lichidată și înlocuită, din decembrie 2025, cu o nouă entitate a Ministerului Transporturilor, Carpatica Feroviar. Oana Gheorghiu a recunoscut că acest proces este întârziat. „Este în curs, dar nu a pornit efectiv”, a spus vicepremierul, referindu-se la transformarea CFR Marfă.

Datorii istorice la buget

Reforma companiilor de stat este legată și de situația datoriilor către buget. La finalul lunii octombrie 2025 – moment la care Oana Gheorghiu a preluat mandatul de vicepremier – 249 de companii de stat aveau restanțe istorice de peste 9,4 miliarde de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Datoriile nu au fost achitate integral, iar situația va fi inclusă în procesul de analiză și reformă.

La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF a transmis somații și a avertizat că poate începe proceduri de executare silită pentru recuperarea datoriilor.

Deficitul forțează reformele

Presiunea pentru accelerarea reformei vine și din situația finanțelor publice. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei au reprezentat doar dobânzi plătite pentru credite. În acest context, Guvernul mizează și pe restructurarea companiilor de stat pentru a reduce pierderile și a limita presiunea asupra bugetului.