A-10 este în serviciu din 1976 și a participat la lupte în aproape fiecare conflict major în care SUA au fost implicate în cele aproape cinci decenii. Era programat să fie retras în 2029, dar anunțul de luni înseamnă că va rămâne în stocurile SUA pentru cel puțin încă un an.

Cel mai recent, acestea au fost folosite în eforturile de recuperare a doi aviatori după ce F-15-ul lor s-a prăbușit deasupra Iranului. Un A-10 s-a prăbușit pe 3 aprilie în Golf, în largul Iranului, în timpul acelei misiuni, potrivit Anadolu.

„În consultare cu @SecWar, vom prelungi platforma A-10 «Warthog» până în 2030. Acest lucru păstrează puterea de luptă, în timp ce Baza Industrială de Apărare lucrează pentru a crește producția de aeronave de luptă”, a declarat secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, pe platforma de socializare americană X, referindu-se la secretarul Apărării, Pete Hegseth.

In consultation with @SecWar, we will EXTEND the A-10 “Warthog” platform to 2030. This preserves combat power as the Defense Industrial Base works to increase combat aircraft production.

Thank you to @POTUS for your unwavering support of our warfighters and quick, decisive… pic.twitter.com/zn1l3OshdY

— Office of the Secretary of the Air Force (@SecAFOfficial) April 20, 2026

„Mulțumesc lui @POTUS pentru sprijinul neclintit acordat luptătorilor noștri și pentru conducerea rapidă și decisivă pe măsură ce ne echipează forțele. Urmează mai multe”, a adăugat el.

Hegseth a postat separat: „Trăiască Warthog-ul” pe X.

Long live the Warthog. https://t.co/D5TRMIXAFF

— Pete Hegseth (@PeteHegseth) April 20, 2026

Există aproximativ 281 de avioane Warthog în inventarul SUA, iar producția fiecăruia costă aproximativ 9,8 milioane de dolari, potrivit site-ului web al Forțelor Aeriene.

Francezul în vârstă de 22 de ani a primit toate cele 100 de voturi pentru locul întâi, stabilind un nou reper în istoria ligii. Wembanyama a devenit, totodată, cel mai tânăr câștigător al distincției. Performanța vine după ce, în sezonul precedent, a încheiat pe locul al doilea în urma compatriotului său, Rudy Gobert.

„Sunt extrem de fericit și mândru să fiu primul câștigător unanim. Sunt în lumina reflectoarelor, dar fac parte dintr-un sistem. Nu aș fi putut câștiga acest premiu fără coechipieri și antrenori”, a declarat Wembanyama, subliniind că cea mai mare provocare a fost atingerea pragului de 65 de meciuri necesare pentru eligibilitate.

El este primul jucător al echipei Spurs care câștigă acest premiu după Kawhi Leonard, laureat în două sezoane consecutive (2015 și 2016).

Wembanyama a dominat statistic liga din punct de vedere defensiv, conducând NBA la capitolul capace (197) pentru al doilea sezon consecutiv. De asemenea, a înregistrat 66 de intercepții și a contribuit decisiv la faptul că Spurs au avut al doilea cel mai bun rating defensiv din ligă.

În clasamentul voturilor, locul al doilea a fost ocupat de Chet Holmgren, iar poziția a treia de Ausar Thompson.

Wembanyama este, totodată, finalist pentru premiul de MVP al sezonului, alături de Shai Gilgeous-Alexander și Nikola Jokic.

România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică. Partidul Social-Democrat, cel mai mare din coaliția de guvernare, a votat cu majoritate covârșitoare retragerea sprijinului pentru premierul liberal Ilie Bolojan, scrie Politico.

Ce reproșează PSD premierului

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, l-a acuzat pe Bolojan că a condus un program de austeritate care a afectat economia și a scumpit traiul românilor.

„PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce baza noastră socială este distrusă”, a declarat Grindeanu luni, la București. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025, de aproximativ 9% din PIB. Programul de austeritate a reprezentat principalul punct de fricțiune în coaliție.

Bolojan, ferm: nu demisionez

Premierul a respins categoric acuzațiile. Bolojan i-a acuzat pe social-democrați că destabilizează țara într-un moment dificil. E vorba de războiul în Orientul Mijlociu și stagnarea economică în Europa. „Ceea ce vedem astăzi este punerea în pericol a finanțelor țării noastre, distrugerea guvernării”, a afirmat premierul. El le-a reproșat partenerilor de coaliție că „fug laș” de responsabilitatea deciziilor asumate împreună. Sute de persoane s-au adunat luni seară în București, la un miting de susținere a premierului.

Ce urmează pentru coaliție

Guvernul actual a fost format la începutul lui 2025, cu un acord prin care Bolojan urma să conducă țara doi ani, după care conducerea urma să revină unui social-democrat. Coaliția a fost marcată de la bun început de animozități și de refuzul PSD de a susține măsurile de austeritate.

Potrivit presei române, o moțiune de cenzură ar urma să fie depusă în Parlament săptămâna viitoare.

Reuters a relatat că PSD amenință că își va retrage cei șase miniștri din cabinet până la sfârșitul acestei săptămâni.

Opoziția, cu ochii pe criză

Liderul Alianței pentru Unitatea Românilor, George Simion, a cerut luni alegeri anticipate – chiar înainte ca PSD să voteze retragerea sprijinului pentru Bolojan.

Ultimele sondaje arată o creștere a sprijinului pentru AUR, formațiunea de dreapta care a terminat pe locul al doilea la alegerile din 2024. Contextul politic rămâne fragil. România fusese deja zguduită în 2024 de anularea controversată a alegerilor prezidențiale.

Documentele, emise în baza Defense Production Act of 1950 ( (Legea privind Producția pentru Apărare din 1950) – lege creată în timpul Războiului Rece pentru a permite mobilizarea rapidă a industriei în situații de criză majoră – marchează o schimbare de abordare. SUA nu mai lasă piața să dicteze ritmul investițiilor, ci intervine direct pentru a accelera producția și dezvoltarea infrastructurii energetice.

Energia, tratată ca problemă de securitate națională

Toate cele patru ordine pleacă de la aceeași premisă: energia insuficientă reprezintă un risc major pentru SUA.

„Producția, transportul, rafinarea și capacitatea de generare insuficiente constituie o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa economiei, securității naționale și politicii externe”, afirmă Donald Trump.

În cazul gazelor naturale, accentul este pus și pe competiția internațională: dependența energetică a fost „folosită de actori ostili pentru a provoca fluctuații dramatice pe piețele internaționale”, ceea ce lasă SUA și aliații „periculos de expuși”, susține administrația americană.

Patru sectoare-cheie, aceeași logică

Pachetul acoperă întregul lanț energetic, de la cărbune — considerat esențial pentru producția constantă de energie — la petrol, care „alimentează forțele armate și infrastructura critică”, și până la gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL), descrise ca fiind „esențiale pentru securitatea energetică a aliaților”, în sensul capacității SUA de a furniza energie partenerilor externi.

De asemenea, vizează gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL), descrise ca fiind „esențiale pentru securitatea energetică a aliaților”, dar și infrastructura energetică de mari dimensiuni, de la construcții și inginerie până la dezvoltarea capacităților industriale.

În toate cazurile, administrația susține că aceste capacități „nu pot fi asigurate în timp util” de industrie, din cauza blocajelor de finanțare, autorizații și infrastructură.

Guvernul federal intervine direct în economie

Elementul central al ordinelor este intervenția directă a statului. Documentele prevăd explicit achiziții și contracte garantate de stat, sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de producție și utilizarea de „instrumente financiare” pentru lansarea proiectelor.

Potrivit președintelui american, aceste măsuri sunt „cele mai eficiente, rapide și practice metode” pentru a acoperi deficitul de capacitate. De asemenea, Trump susține că, fără acțiuni federale imediate, „capacitățile de apărare ale Statelor Unite rămân vulnerabile la perturbări”.

Proceduri ocolite

Toate cele patru ordine includ o măsură excepțională: suspendarea unor cerințe legale pentru a grăbi implementarea proiectelor, inclusiv a condițiilor procedurale obișnuite necesare aprobării intervenției statului.

Astfel, președintele SUA a invocat starea de urgență energetică, stabilind că este necesară extinderea rapidă a capacităților pentru a evita „un deficit de resurse industriale sau tehnologii critice care ar afecta grav capacitatea de apărare națională”.

De la piață la mobilizare strategică

Prin aceste decizii, Statele Unite trec de la o abordare lăsată în principal pieței la una în care statul intervine direct pentru a accelera dezvoltarea sectorului energetic.

Legea invocată – Defense Production Act – este concepută pentru situații de criză majoră și permite guvernului să direcționeze producția industrială către obiective considerate esențiale.

În practică, asta înseamnă că statul preia un rol direct în sectorul energetic, stabilind priorități și susținând dezvoltarea capacităților, într-o logică de economie de război.

Săptămâna 20 – 27 aprilie: frig neașteptat pentru această perioadă

Valorile termice vor fi cu mult mai scăzute decât cele normale în cea mai mare parte a României., conform ANM.

Precipitațiile vor fi deficitare în regiunile vestice, sud-vestice și sud-estice. În restul țării, cantitățile de precipitații se vor încadra în limite normale pentru această perioadă.

ANM, săptămâna 27 aprilie – 4 mai: anomalie termică în toată țara

Regimul termic va rămâne cu mult sub normele climatologice, de această dată în întreaga țară. Precipitațiile vor fi insuficiente în vest și nord-vest. În sud-est, vor fi ușor excedentare, iar în restul teritoriului se vor menține în limite normale.

Săptămâna 4 – 11 mai: o ușoară revenire a temperaturilor

Valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a României. Precipitațiile rămân deficitare, în special în regiunile vestice și sud-vestice. În rest, cantitățile se vor situa în jurul normelor climatologice.

Săptămâna 11 – 18 mai: vreme apropiată de normalul perioadei

Regimul termic va fi apropiat de cel normal în majoritatea regiunilor. Precipitațiile vor fi și ele în general normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a țării. Prognoza meteo ANM indică o stabilizare treptată față de săptămânile anterioare.

De peste un deceniu, conducerea de la Beijing a urmărit un obiectiv clar: reducerea dependenței de energie importată. Sub direcția lui Xi Jinping, China a investit masiv în energie regenerabilă, infrastructură și noi surse de aprovizionare. Rezultatul este un sistem energetic diversificat, capabil să reziste mai bine șocurilor externe, precum actuala criză globală a petrolului, scrie CNN.

Energie din toate direcțiile

China a construit o rețea complexă de securitate energetică. Pe lângă importuri din Rusia, Asia Centrală și Myanmar, Beijingul a dezvoltat conducte terestre pentru a reduce dependența de rutele maritime vulnerabile. În paralel, țara a accelerat producția internă de energie. Totodată, a acumulat rezerve strategice importante de petrol, estimate la câteva luni de consum. Un pilon central al strategiei îl reprezintă energia regenerabilă. China este lider global în producția de energie eoliană și solară, având o capacitate de trei ori mai mare decât următoarele mari economii combinate. De asemenea, dezvoltarea vehiculelor electrice a redus semnificativ consumul de petrol, acestea reprezentând peste jumătate din vânzările de mașini noi.

China – încă dependentă de combustibili fosili

Cu toate acestea, China nu a renunțat la combustibilii tradiționali. Cărbunele rămâne o componentă majoră a mixului energetic, iar producția internă de petrol și gaze continuă să crească. În ciuda progreselor, țara încă importă aproximativ 70% din necesarul de petrol și 40% din gazele naturale. Blocarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz a afectat puternic piețele globale, însă China a fost relativ protejată datorită rezervelor și diversificării surselor. Chiar și așa, creșterea prețurilor la combustibili a dus la costuri mai mari pentru transport și industrie, iar autoritățile au intervenit pentru a limita impactul asupra economiei.

Un model care atrage atenția

În contextul crizei, strategia Chinei începe să fie privită ca un model de urmat. Exporturile de tehnologii verzi – inclusiv baterii și vehicule electrice – au crescut semnificativ. În acest moment, tot mai multe țări analizează soluții similare pentru a-și asigura independența energetică. Pentru Beijing, actuala criză confirmă direcția adoptată: o economie mai puțin dependentă de petrol și mai bine pregătită pentru un viitor incert.

Decizia executivului deschide calea pentru extinderea vânzărilor de armament japonez pe plan internațional și face parte din strategia Tokyo-ului de consolidare a industriei de apărare și de aprofundare a cooperării cu partenerii săi în domeniul securității, notează Associated Press.  

Decizia Japoniei vine pe fondul intensificării provocărilor de securitate la nivel regional. Deși China a criticat decizia guvernului Japoniei, mai multe state aliate din precum Australia sau state din Asia de Sud-Est și Europa, au salutat măsura. 

Anterior, Japonia limita exporturile de echipamente militare pentru domenii non-letale, precum operațiuni de salvare, transport, supraveghere sau deminare. 

Noile reglementări adoptate elimină majoritatea restricțiilor și permit exportul de echipamente precum avioane de luptă, rachete și distrugătoare. 

Înainte de adoptarea măsurii, exporturile japoneze au inclus echipamente defensive sau neletale, precum veste antiglonț, măști de gaz, vehicule civile destinate Ucrainei sau sisteme radar livrate Filipinelor. 

Procurorul General din El Salvador a anunțat luni că 486 de inculpați sunt judecați pentru aproximativ 47.000 de infracțiuni comise între 2012 și 2022, inclusiv circa 29.000 de omoruri. De asemenea, membrii grupării sunt judecați și pentru rebeliune fiind suspectați că au încercat să creeze un stat paralel, relatează AFP. 

Autoritățile anunță că printre acuzați se numără lideri de rang înalt ai rețelei, conducători locali și membri fondatori ai organizației. 

În plus, autoritățile judiciare susțin că gruparea este responsabilă pentru numeroase acte de violență, inclusiv uciderea a 87 de persoane într-un singur weekend din martie 2022. 

În urma valului de crime, Nayib Bukele a declarat „război” bandelor criminale. Președintele a decretat stare de urgență și în urma campanie de reducere a criminalității, peste 91.000 de persoane suspectate de apartenență la bande au fost arestate. 

Procesele se desfășoară în format colectiv, cu judecători anonimi, iar inculpații participă prin videoconferință din penitenciare. În cadrul proceselor, instanțele dau sentințele colectiv. 

În urma campaniei conduse de autoritățile salvadoriene, rata criminalității a scăzut covârșitor, iar El Salvador s-a transformat dintr-una dintre cele mai periculoase țări din America Latină într-una dintre cele mai sigure. 

Cu toate acestea, organizații pentru drepturile omului precum Human Rights Watch sau ONG-uri naționale, avertizează că măsurile nu respectă normele juridice și pot duce la abuzuri.  

Acestea reclamă abuzuri grave, inclusiv detenții fără proces sau arestarea și condamnarea unor persoane nevinovate în cadrul proceselor colective, tortură și în jur de 500 de decese în închisori.

„Trei persoane au fost ucise într-un atac israelian la miezul nopții la nord-vest de Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza”, a transmis Apărarea Civilă, prin vocea purtătorului de cuvânt, Mahmoud Bassal, citat de AFP. 

De la începutul războiului cauzat de atacul din 7 octombrie 2023 al grupării militante Hamas, bilanțul total al victimelor a ajuns la cel puțin 72.549 de morți, majoritatea civili, anunță autoritățile sanitare din regiune. 

Dintre aceștia, 770 de palestinieni au fost uciși după intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie.  

Conform UN Women, peste jumătate dintre victime, aproape 38.000, sunt femei și fete, ceea ce înseamnă o medie de cel puțin 47 de decese zilnice în această categorie. 

În plus, la începutul lunii aprilie, doi șoferi care lucrau pentru UNICEF au fost uciși în nordul Fâșiei Gaza. 

Autoritățile au anunțat că în urma atacului, o femeie, cetățean al Canadei și-a pierdut viața și alte șase persoane au fost rănite. Patru dintre ele au fost împușcate de atacator, iar alte două s-au rănit în timpul panicii create de atac. În plus, agresorul și-a luat singur viața, notează AFP. 

Printre răniți se numără cetățeni străini, inclusiv doi columbieni, un canadian și un rus. Victimele au primit îngrijiri medicale la fața locului și au fost transportate la spital. 

Atacul a atras și reacția președintelui Claudia Sheinbaum care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Teotihuacan ne întristează profund. Îmi exprim sincera solidaritate cu cei afectați și cu familiile acestora. Suntem în contact cu Ambasada Canadei. Am instruit Cabinetul de Securitate să investigheze amănunțit aceste evenimente și să ofere tot sprijinul necesar. Personalul Ministerului de Interne și al Ministerului Culturii este deja în drum spre fața locului pentru a oferi asistență și sprijin, alături de autoritățile locale”.

În urma cercetărilor preliminare, autoritățile au găsit la fața locului o armă albă, o armă de foc și muniție.  

Situl Teotihuacan, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitala Mexico City, este unul dintre cele mai importante atracții turistice din țară, cunoscute pentru Piramidele Soarelui și Lunii și pentru Aleea Morților, unele dintre cele mai importante simboluri al civilizației prehispanice.