„Universitatea Craiova a ajuns la un acord cu goalkeeperul portughez João Gonçalves, iar acesta a semnat un contract valabil până la finalul acestui sezon competițional. (…) Succes în familia alb-albastră!”, au transmis oficialii clubului oltean.

Transferul a fost accelerat de problemele de lot din compartimentul defensiv, în condițiile în care Isenko și Silviu Lung Jr. sunt accidentați.

Echipa din Craiova, care se luptă pentru titlul național, dar și pentru Cupa României, se baza până acum doar pe Laurențiu Popescu pentru postul de portar.

João Gonçalves era liber de contract din luna ianuarie, după despărțirea de AVS Futebol SAD, formație din prima ligă portugheză.

În sezonul precedent, el a evoluat pentru Boavista FC, unde a bifat doar patru apariții oficiale.

Portarul cotat la aproximativ 600.000 de euro, potrivit Transfermarkt, se află la prima experiență în afara Portugaliei.

Pachetul nu avea documentele necesare pentru introducerea și deținerea acestor bunuri în România.

Control în zona cargo a aeroportului

Verificările au avut loc luni, când o echipă mixtă formată din polițiști ai Poliției de Frontieră Române și inspectori vamali, sprijinită de echipaje canine, a controlat mai multe colete sosite pe aeroport.

În timpul controlului, într-unul dintre pachete au fost găsite două arme cu aer comprimat, alături de două cutii cu proiectile – câte 200 de bucăți fiecare, compatibile cu acest tip de armament.

Colet trimis din Cehia către un destinatar din România

Potrivit verificărilor, coletul fusese expediat de o persoană juridică din Cehia către o persoană fizică din România.

Problema identificată de autorități a fost lipsa documentelor care să ateste că sunt respectate condițiile legale pentru introducerea în țară, procurarea și deținerea armelor neletale.

Dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor

Bunurile au fost confiscate temporar pentru continuarea cercetărilor și stabilirea situaţiei de fapt.

Polițiștii de frontieră au deschis dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiune prevăzută de articolul 342, alineatul 2 din Codul penal. Ancheta urmează să stabilească în ce condiții au fost expediate armele și dacă destinatarul avea dreptul legal să le dețină.

Conflictul a perturbat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, care trece de obicei prin Strâmtoarea Ormuz din Golful Persic, potrivit Reuters.

Prețurile țițeiului au crescut cu peste 30% de la sfârșitul lunii februarie, înainte de începerea războiului. În schimb, prețurile porumbului, un ingredient cheie al biocombustibililor, au crescut cu doar 5%.

Biocombustibilii, produși din orice materie primă organică, sunt de obicei amestecați cu benzină sau folosiți pentru a înlocui motorina. Aceștia devin mai economici atunci când prețurile combustibililor fosili cresc.

De asemenea, pot contribui la menținerea prețurilor scăzute la pompă și la reducerea dependenței de importurile costisitoare de țiței și combustibil.

Țările din Asia, puternic dependente de importurile de petrol din Orientul Mijlociu, au încercat să crească utilizarea biocombustibililor de la începutul războiului.

Țările asiatice încearcă să atenueze impactul asupra economiilor lor al creșterii prețurilor la energie provocate de război prin măsuri precum raționalizarea combustibilului, săptămâni de lucru mai scurte și zile de conducere alternate.

Alimente versus combustibil

Măsurile de stimulare a producției și utilizării biocombustibililor, precum subvențiile pentru culturi și mandatele, au fost supuse unei analize atente în timpul crizei prețurilor alimentelor din 2007-2008, provocând o dezbatere aprinsă în rândul factorilor de decizie cu privire la securitatea alimentară versus cea a combustibililor.

Criticii, inclusiv politicieni, grupuri de reflecție și organizații non-profit, au indicat biocombustibilii ca fiind un factor al creșterii prețurilor alimentelor.

Producția de biocombustibili poate consuma o cantitate mare de culturi.

Aproximativ 40% din porumbul din SUA, cel mai mare producător, este utilizat pentru producerea de etanol, în timp ce Brazilia, cel mai mare producător de zahăr, utilizează 50% din trestia de zahăr pentru producerea de biocombustibil.

Creșterea costurilor energiei, transportului și îngrășămintelor, alimentată de război, a declanșat deja o creștere a prețurilor mondiale la alimente, care au atins în martie cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni.

Utilizarea crescută a biocombustibililor ar putea determina o creștere și mai mare a prețurilor la alimente.

De asemenea, în prezent, rezervele globale de cereale și uleiuri vegetale sunt abundente, astfel încât dezbaterea privind alegerea între alimente și combustibili nu a fost nici pe departe la fel de intensă ca în perioada 2007-2008.

Biocombustibilii reprezintă o fracțiune din necesarul global de energie, acoperind doar 4% din cererea de combustibil pentru transport.

Excepția UE

O excepție în ceea ce privește creșterea consumului de biocombustibili o reprezintă UE, unde există o limită maximă de utilizare din cauza preocupărilor că o utilizare excesivă poate determina creșterea atât a prețurilor alimentelor, cât și a ratelor de defrișare, a spus Roger Bradshaw, un specialist independent în mărfuri.

Limita face parte din obligația UE privind combustibilii regenerabili – care vizează reducerea dependenței de combustibilii fosili.

În SUA, în schimb, administrația Trump a ordonat rafinăriilor să amestece o cantitate record de biocombustibili în acest an.

Tot mai mulți candidați sunt abordați cu oferte de job aparent ideale, personalizate până la cel mai mic detaliu. Mesajele sunt bine scrise, conțin informații reale despre experiența profesională și par trimise de recrutori legitimi. În realitate, în spatele acestor oferte se află escroci care folosesc inteligența artificială pentru a crea anunțuri credibile și greu de depistat, arată The Guardian.

Cum funcționează schema

Fraudele de acest tip urmăresc, în general, două obiective: obținerea de bani sau colectarea de date personale. După primul contact, candidaților li se cere CV-ul, așteptările salariale sau detalii despre disponibilitate. Ulterior, apare un pretext pentru a solicita bani – de exemplu pentru „optimizarea CV-ului”, cursuri, echipamente sau taxe administrative. În alte cazuri, victimele sunt convinse să ofere date sensibile, precum informații bancare sau copii ale documentelor de identitate. Specialiștii în domeniu avertizează că AI a schimbat radical modul în care operează aceste fraude. Mesajele nu mai conțin greșeli evidente, sunt adaptate fiecărei persoane și pot imita perfect stilul companiilor reale. În unele situații, escrocii clonează profiluri de pe LinkedIn sau folosesc logo-uri ale unor companii cunoscute pentru a părea legitimi.

Tipuri frecvente de escrocherii

Pe lângă ofertele false de joburi, există și așa-numitele „task scams”. Acestea promit câștiguri rapide pentru activități simple online, precum aprecierea unor clipuri sau recenzii. Inițial, victimele pot primi sume mici pentru a câștiga încredere, după care li se cer bani pentru a continua sau pentru a „debloca” câștiguri mai mari. În unele cazuri, oamenii sunt implicați fără să știe în scheme de spălare de bani. Escrocheriile de recrutare exploatează vulnerabilitatea emoțională a candidaților, mai ales într-un context economic dificil. Mulți oameni își doresc un job mai bun sau au nevoie urgentă de venituri, iar o ofertă atractivă poate părea șansa perfectă. Tocmai acest „moment de speranță” este exploatat de fraudatori.

Semnele care ar trebui să ridice suspiciuni

Există câteva indicii frecvente:

• contact neașteptat din partea unui „recrutor”
• adrese de email generice (Gmail, Yahoo)
• comunicare mutată pe WhatsApp sau social media
• promisiuni de salarii foarte mari
• presiune pentru a acționa rapid

Specialiștii recomandă verificarea directă a companiei și evitarea oricărei plăți pentru obținerea unui job. În cazul în care cineva a devenit victimă, primul pas este contactarea băncii și raportarea incidentului către autorități. Chiar dacă recuperarea banilor nu este garantată, raportarea ajută la identificarea rețelelor de fraudă.

Impactul asupra victimelor

Dincolo de pierderile financiare, impactul emoțional este semnificativ. Multe victime resimt rușine sau vinovăție, deși experții subliniază că responsabilitatea aparține exclusiv infractorilor. În unele cazuri, victimele sunt ulterior țintite din nou, fiind incluse pe liste interne ale escrocilor. Creșterea rapidă a acestor fraude arată cât de ușor pot fi exploatate tehnologiile moderne. Într-un mediu digital în care oportunitățile profesionale se mută tot mai mult online, diferența dintre o ofertă reală și o capcană devine din ce în ce mai greu de observat.

Aproximativ 66% dintre respondenții sondajului Cargus spun că renunță la achiziția unui produs atunci când consideră că prețul acestuia este prea mare, confirmând că sensibilitatea la preț a devenit principalul factor în decizia de cumpărare. Pe lângă preț, alte motive frecvente pentru renunțarea la achiziție sunt lipsa încrederii în produs și incertitudinea privind calitatea sau durabilitatea acestuia, dar și contextul economic general, care determină amânarea cumpărăturilor.

Pe de altă parte, atunci când există un prag minim al valorii comenzii pentru livrare gratuită, aproape 38% sunt dispuși să adauge produse suplimentare în coș, pentru a beneficia de acest avantaj, chiar dacă aceste produse nu sunt o prioritate imediată.

Acum comanda se face doar dacă produsul este realmente necesar

Într-un climat perceput ca instabil, consumatorii devin mai selectivi și mai calculați, căutând nu doar oferte avantajoase, ci și mai multă predictibilitate și control asupra întregii experiențe de cumpărare. Dincolo de preț, încrederea în produs devine un factor decisiv în momentul finalizării comenzii. 36,7% dintre români spun că renunță la achiziție atunci când nu sunt suficient de siguri de produs, iar 35,9% când au rezerve privind calitatea sau durabilitatea acestuia. În același timp, 31,3% declară că amână cumpărăturile din cauza contextului economic, semn că prudența nu se vede doar în preț, ci și în nevoia de siguranță înainte de a lua decizia finală.

Experiența de livrare rămâne un element important în ecuația deciziei de cumpărare, contribuind la nivelul de încredere în brand și la percepția generală asupra achiziției, chiar dacă nu reprezintă un factor principal de renunțare la comandă.

Cum se raportează Gen Z la shoppingul online

Diferențele se observă și între generații, tinerii din Gen Z demonstrând un comportament ușor diferit față de celelalte generații analizate în studiu. Astfel, 74,3% dintre aceștia spun că renunță la achiziția produsului atunci când prețul este prea mare, peste media generală.

În același timp, 42,9% dintre tineri declară că ar accepta costuri de livrare mai mari în anumite situații dacă serviciul este perceput ca fiind mai sigur și fără riscuri. Aproape 46% ar completa comanda cu produse pe care nu aveau neapărat în plan să le cumpere pentru a beneficia de livrare gratuită, iar pentru o parte dintre tineri experiența de livrare capătă o importanță mai mare comparativ cu anul anterior, influențând modul în care aleg să finalizeze o achiziție.

Raportul calitate-preț, cel mai important

Tendințele sunt vizibile și în modul în care românii își aleg produsele. În 2026, decizia de cumpărare este ghidată în primul rând de valoarea percepută, nu doar de cost: 74,2% spun că raportul calitate-preț este cel mai important criteriu, urmat de preț (60,6%) și de ofertele promoționale (59,4%). În același timp, 48,9% acordă importanță calității produsului, iar o parte semnificativă se bazează pe recenziile altor clienți înainte de achiziție. În schimb, influențele externe, precum social media sau trendurile momentului, au un impact redus, ceea ce confirmă că decizia de cumpărare devine tot mai calculată și orientată spre utilitate.

Tendințele observate anterior se reflectă și în modul în care românii definesc un produs care „merită prețul”, accentul mutându-se tot mai mult către valoarea percepută. Pentru 64,1%, aceasta este dată în primul rând de calitate, iar pentru 46,5% de capacitatea produsului de a răspunde clar unei nevoi. În același timp, 34,4% asociază valoarea cu siguranța și lipsa riscurilor, în timp ce doar 13% o raportează în principal la cel mai mic preț.

Disponibilitate pentru bio

Disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse eco sau bio rămâne limitată, cu peste 62% dintre respondenți care afirmă că nu ar achita un preț mai mare pentru astfel de produse în acest an, în timp ce doar aproximativ 14% ar accepta un cost suplimentar. În același timp, interesul pentru produsele locale există, însă este mai degrabă moderat și motivat de factori specifici. Aproximativ 22% dintre respondenți spun că aleg produse locale pentru a sprijini economia locală, în timp ce alții le asociază cu beneficii precum percepția de produs mai sănătos (19%) sau de calitate mai bună (aproape 13,5%).

Pentru a reduce impactul asupra mediului, comportamentul consumatorilor începe să se schimbe, însă mai degrabă prin alegeri pragmatice, determinate de constrângerile bugetare. Astfel, aproximativ 53% dintre respondenți spun că încearcă să reducă risipa alimentară, în timp ce peste 47% aleg să cumpere mai responsabil, doar ce au nevoie. De asemenea, Generația Z se orientează către produse second-hand și vintage (aproape 15%), cel mai ridicat procent dintre toate generațiile.

Cum se raportează românii la brand

Presiunea economică reconfigurează şi relația românilor cu brandurile preferate. Aproape 72% dintre consumatori spun că un raport calitate-preț mai bun i-ar determina să treacă la o altă marcă, iar mai mult de jumătate (58,5%) ar schimba marca dacă prețul unui produs similar ar fi mai mic. Doar 17,5% dintre români spun că rămân loiali brandurilor preferate chiar dacă sunt mai scumpe, în timp ce 21,6% își păstrează fidelitatea doar pentru produsele esențiale. În același timp, 14,3% aleg brandurile preferate doar când sunt la promoție, iar 14,2% alternează între mărci cunoscute și alternative mai ieftine. Cumpărătorii din Generația Z sunt cei mai receptivi la alternative – 65,7% ar schimba brandul pentru un preț mai mic, față de 56,8% în rândul Millennials.

Aceeași exigență se vede și în modul în care consumatorii reacționează la experiențele negative. Aproape 60% dintre români spun că sunt mai puțin dispuși să „ierte” o experiență negativă a unui brand, ceea ce indică o creștere clară a așteptărilor față de calitatea interacțiunii cu brandurile.

Livrarea nu mai este percepută ca o simplă etapă finală a comenzii online, ci ca un element care influențează în mod direct atât decizia de cumpărare, cât şi încrederea în brand. Astfel, aproximativ 72% dintre respondenți spun că experiența de livrare influențează, în aceeaşi măsură sau mai mult ca în 2025, alegerea de a cumpăra sau de a evita cumpărăturile online, în timp ce mai mult de jumătate dintre români (aproape 57%) spun că experiența cu serviciile de curierat le influențează foarte mult încrederea în brandul de la care cumpără.

Cât sunt dispuși românii să aștepte livrarea

Nevoia de control și vizibilitate asupra livrării devine, la rândul ei, un standard în așteptările consumatorilor. Peste 86% dintre români consideră că este important sau foarte important să aibă acces la informații în timp real despre statusul livrării, intervalul orar şi notificări. În același timp, 67,7% dintre români consideră acceptabil un termen de livrare de 1-3 zile, în timp ce doar 17% acceptă 4-7 zile.

Pe de altă parte, echilibrul dintre experiență și cost rămâne foarte important. 49,8% dintre români spun că nu ar accepta costuri de livrare mai mari, considerând prețul un criteriu decisiv, în timp ce 30,5% ar face acest compromis doar în anumite situații, iar 14,8% spun că decizia depinde de valoarea comenzii. Pentru comercianți și firmele de curierat, acest comportament arată că o experiență mai bună trebuie să vină cu beneficii clare și un cost perceput ca fiind corect.

Sondajul Cargus a fost realizat în perioada 12 – 27 februarie 2026, pe un eșantion de 1.013 respondenți cu vârsta de peste 18 ani, preponderent din mediul urban, utilizând metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) prin platforma iVox Research. Categoriile de vârstă analizate în studiu se referă la Gen Z (18-29 ani), Mileniali (30-45 ani), Gen X (46-61 ani) și Baby Boomers (62-80 ani).

Amazon intenționează să investească, pe termen lung, încă 20 de miliarde de dolari, potrivit Le Figaro.

Gigantul comerțului online și al informaticii la distanță (cloud) a contribuit deja la trei runde de finanțare de până acum, începând din 2023, cu o sumă totală de 8 miliarde de dolari.

Amazon este deja partenerul privilegiat al Anthropic în ceea ce privește capacitățile de calcul, prin intermediul centrelor sale de date.

Acordul anunțat luni prevede că Anthropic va închiria grupului din Seattle (statul Washington) servere și procesoare cu o putere de până la 5 gigawați (GW).

Aceasta reprezintă câteva milioane de cipuri, chiar dacă cele două părți nu au comunicat cifre concrete.

Noul angajament cu Amazon Web Services (AWS), filiala de cloud computing a Amazon, are o durată de zece ani și vizează „peste 100 de miliarde de dolari”, potrivit comunicatului transmis.

Start-up-ul cu cea mai rapidă creștere

De remarcat că Anthropic se va baza în special pe procesoarele AWS, Trainium, considerate din ce în ce mai mult un concurent serios al cipurilor vedetă ale Nvidia, liderul pieței.

„Decizia Anthropic de a-și rula modelele de limbaj pe Trainium în următorul deceniu arată progresele pe care le-am făcut” în acest domeniu, a comentat Andy Jassy, șeful Amazon.

Marile companii din domeniul IA sunt angajate într-o cursă pentru mărime, dezvoltarea și utilizarea celor mai avansate modele ale lor necesitând o putere imensă de procesare și stocare, nemaiîntâlnită până acum.

Cererea utilizatorilor, în special a companiilor, este atât de mare încât toți vor să se asigure că dispun de resurse suficiente în centrele de date pentru a nu-și împiedica creșterea.

Anthropic a trecut de la o cifră de afaceri anualizată de un miliard de dolari la sfârșitul anului 2024 la peste 30 în prezent, ceea ce o face start-up-ul cu cea mai rapidă creștere văzută vreodată.

În februarie, compania californiană a strâns 30 de miliarde de dolari de capital, ceea ce i-a ridicat valoarea la 380 de miliarde de dolari.

Compania fondată de mai mulți foști angajați ai OpenAI are în vedere o listare la bursă în următoarele luni.

„Am făcut o treabă excelentă și vom încheia negocierile, iar toată lumea va fi mulțumită”, a spus Trump în timpul unui interviu telefonic cu un realizator radio conservator.

Comentariile au venit la doar câteva ore după ce președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Teheranul respinge negocierile cu SUA „sub umbra amenințărilor”.

Ghalibaf, care a jucat un rol cheie în discuții, l-a criticat vehement pe Trump pentru decizia sa de a impune o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul a susținut-o ca fiind o încălcare a unui armistițiu deja fragil, scrie Anadolu.

Președintele parlamentului a postat pe platforma companiei americane de socializare X că Trump a încercat să folosească amenințările pentru a transforma discuțiile „într-o masă de capitulare sau pentru a justifica o nouă instigare la război”. El a spus că Iranul a pregătit noi opțiuni militare în cazul în care un armistițiu de două săptămâni, mediat de Pakistan, va expira în această săptămână.

Întrebat despre opoziția Iranului față de discuții, Trump a spus că „vor negocia și, dacă nu o vor face, vor vedea probleme cum nu au mai văzut niciodată”.

„Și sperăm că vor face o înțelegere corectă și își vor reconstrui țara, dar când o vor face, nu vor avea o armă nucleară”, a spus el. „Nu vor avea acces la nicio șansă de a avea o armă nucleară”.

Trump a anunțat duminică că reprezentanții SUA vor zbura la Islamabad pentru negocieri, deși Teheranul nu și-a confirmat încă oficial participarea și a cerut ridicarea blocadei.

Comentariile au venit în contextul în care SUA a menținut o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene de săptămâna trecută. Teheranul a descris blocada ca o încălcare a armistițiului în curs.

Trump a avertizat, de asemenea, duminică, că SUA vor viza infrastructura Iranului dacă Teheranul nu va accepta termenii SUA pentru a pune capăt conflictului, ceea ce a sporit neliniștea pieței, deoarece armistițiul urmează să expire marți seara, ora Washingtonului.

Îngrijorările legate de transportul maritim s-au intensificat după ce Iranul, care declarase vineri că Strâmtoarea Ormuz a fost redeschisă traficului maritim, și-a schimbat cursul sâmbătă și a restricționat din nou mișcările navelor pe calea navigabilă strategică, presa de stat afirmând că SUA nu și-a îndeplinit obligațiile.

Pakistanul a găzduit primul contact direct la nivel înalt dintre SUA și Iran la Islamabad, în perioada 11-12 aprilie, primul astfel de contact de la ruperea relațiilor diplomatice dintre cele două țări în 1979, dar discuțiile s-au încheiat fără niciun progres.

Dolomita este un mineral răspândit, prezent în locații emblematice: Munții Dolomiti din Italia, Cascada Niagara sau Hoodoos din Utah. Este abundentă în roci mai vechi de 100 de milioane de ani, dar se formează rar în medii mai recente. Tocmai această contradicție a intrigat generații de cercetători.

De ce nu „creștea” dolomita în laborator

Cercetători de la Universitatea din Michigan și Universitatea Hokkaido din Japonia au identificat sursa problemei, potrivit Science Daily.

Structura dolomitei este formată din straturi alternante de calciu și magneziu. Pe măsură ce cristalul crește, cei doi atomi se atașează adesea aleatoriu, în loc să se alinieze corect. Apar astfel defecte structurale care blochează orice creștere ulterioară. Viteza procesului devine extrem de mică. La acest ritm, formarea unui singur strat bine ordonat ar putea dura până la 10 milioane de ani.

Cum rezolvă natura problema

Cercetătorii au realizat că defectele nu sunt permanente. Atomii aflați în poziții greșite sunt mai puțin stabili și se dizolvă mai ușor în contact cu apa. În natură, cicluri repetate – precipitații, maree, inundații urmate de uscare – spală în mod regulat zonele defectuoase. Suprafața cristalului se curăță, iar straturi noi, corect aranjate, pot să apară. Pe perioade geologice lungi, procesul duce la depozitele mari din rocile antice.

Simulări atomice și un experiment decisiv

Pentru a-și testa teoria, echipa a simulat creșterea dolomitei la nivel atomic. Un software dezvoltat la Centrul PRISMS al Universității din Michigan a făcut posibil calculul. „Fiecare etapă atomică ar dura în mod normal peste 5.000 de ore pe un supercomputer”, a explicat Joonsoo Kim, primul autor al studiului.

„Acum putem efectua același calcul în 2 milisecunde pe un computer de birou”.

Confirmarea experimentală a venit din Japonia. Cercetătorii de la Universitatea Hokkaido au plasat un mic cristal de dolomită într-o soluție cu calciu și magneziu. Apoi au pulsat un fascicul de electroni de 4.000 de ori în două ore, dizolvând repetat defectele pe măsură ce apăreau. Cristalul a crescut până la aproximativ 100 de nanometri – echivalentul a circa 300 de straturi de dolomită. Experimente anterioare nu produseseră niciodată mai mult de cinci straturi.

Ce înseamnă asta pentru tehnologie

Descoperirea depășește sfera geologiei. „Teoria noastră arată că se pot crește rapid materiale fără defecte, dacă se dizolvă periodic defectele în timpul creșterii”, a spus Wenhao Sun, profesorul coordonator al studiului. Principiul ar putea fi aplicat în producția de semiconductori, panouri solare sau baterii de înaltă performanță.

Un nou articol al cercetătorilor de la Centrul de Cercetare Glenn și Centrul Spațial Johnson al NASA, precum și de la Universitatea Case Western Reserve, prezintă în detaliu o misiune planificată pentru a testa inflamabilitatea materialelor de pe suprafața Lunii – unde se așteaptă ca focul să se comporte cu totul altfel decât aici, pe Pământ.

Pe Pământ, gravitația determină gazele fierbinți să se ridice, atrăgând oxigen proaspăt și rece la baza flăcării, scrie Science Alert.

În unele cazuri în care materialul este ușor inflamabil, acest lucru poate duce la un fenomen numit „blowoff”, care de fapt stinge focul.

Pe Lună, acest flux există, dar este mult mai lent. Permite alimentarea continuă a flăcării cu oxigen fără a crea o mișcare a vaporilor suficient de rapidă pentru a permite apariția unei condiții de blowoff.

Cu alte cuvinte, materialele care ar putea să nu fie cu adevărat inflamabile pe Pământ ar putea arde foarte mult timp pe Lună.

Testul NASA-STD-6001B

Timp de zeci de ani, ne-am bazat pe un test al NASA cunoscut sub numele de NASA-STD-6001B pentru a verifica inflamabilitatea materialelor pentru zbor.

NASA-STD-6001B impune menținerea unei flăcări de șase inci la baza unei bucăți de material montate vertical. Dacă materialul arde la mai mult de șase inci de la bază sau picură resturi în flăcări, acesta nu trece testul.

În mediul terestru, aerul se mișcă și provoacă curenți convectivi. Există, de asemenea, o direcție „sus” și „jos”, în timp ce în medii precum Stația Spațială Internațională, aceste orientări nu există.

În consecință, focurile nu se îndreaptă „în sus” în microgravitație – ele formează pete sferice de flacără care se răspândesc încet spre exterior și sunt alimentate aproape în totalitate de sistemele de ventilație ale stației.

Fenomene fizice ciudate

În schimb, NASA a apelat anterior la testul Spacecraft Fire Safety (Saffire). Aceste experimente au fost efectuate în interiorul unei capsule de marfă Cygnus fără echipaj, după ce acestea au fost detașate de ISS și înainte de a intra în atmosfera Pământului pentru a arde.

În timpul acestor teste, cercetătorii au aprins foi mari de bumbac/fibră de sticlă, țesături și acril pentru a observa cum ard în microgravitație.

Au descoperit niște fenomene fizice ciudate, flăcările răspândindu-se uneori în direcția opusă fluxului de aer și arzând mai intens pe materialele mai subțiri.

Datele de la Saffire au fost suficiente pentru a evidenția discrepanțele dintre standardul NASA și realitățile incendiilor în spațiu.

Noul proiect plănuit de NASA

Aici intervine experimentul „Flammability of Materials on the Moon” (FM2). Gravitația mai redusă de pe Lună face ca acesta să fie un loc și mai interesant pentru studierea dinamicii flăcărilor.

FM2 va contribui la acest studiu prin lansarea într-o misiune Commercial Lunar Payload Service (CLPS) către suprafața Lunii.

Acolo, o cameră autonomă va arde patru probe de combustibil solid în condiții de gravitație lunară de lungă durată, ceea ce este imposibil de recreat în orice alt loc în acest moment. Camera va fi echipată cu camere video, radiometre și senzori de oxigen pentru a monitoriza flacăra și atmosfera acesteia în timp real.

Aceasta va oferi prima legătură între comportamentul teoretic al flăcării în gravitație parțială și comportamentul observat în 1G și gravitație zero din studiile anterioare.

A-10 este în serviciu din 1976 și a participat la lupte în aproape fiecare conflict major în care SUA au fost implicate în cele aproape cinci decenii. Era programat să fie retras în 2029, dar anunțul de luni înseamnă că va rămâne în stocurile SUA pentru cel puțin încă un an.

Cel mai recent, acestea au fost folosite în eforturile de recuperare a doi aviatori după ce F-15-ul lor s-a prăbușit deasupra Iranului. Un A-10 s-a prăbușit pe 3 aprilie în Golf, în largul Iranului, în timpul acelei misiuni, potrivit Anadolu.

„În consultare cu @SecWar, vom prelungi platforma A-10 «Warthog» până în 2030. Acest lucru păstrează puterea de luptă, în timp ce Baza Industrială de Apărare lucrează pentru a crește producția de aeronave de luptă”, a declarat secretarul Forțelor Aeriene, Troy Meink, pe platforma de socializare americană X, referindu-se la secretarul Apărării, Pete Hegseth.

In consultation with @SecWar, we will EXTEND the A-10 “Warthog” platform to 2030. This preserves combat power as the Defense Industrial Base works to increase combat aircraft production.

Thank you to @POTUS for your unwavering support of our warfighters and quick, decisive… pic.twitter.com/zn1l3OshdY

— Office of the Secretary of the Air Force (@SecAFOfficial) April 20, 2026

„Mulțumesc lui @POTUS pentru sprijinul neclintit acordat luptătorilor noștri și pentru conducerea rapidă și decisivă pe măsură ce ne echipează forțele. Urmează mai multe”, a adăugat el.

Hegseth a postat separat: „Trăiască Warthog-ul” pe X.

Long live the Warthog. https://t.co/D5TRMIXAFF

— Pete Hegseth (@PeteHegseth) April 20, 2026

Există aproximativ 281 de avioane Warthog în inventarul SUA, iar producția fiecăruia costă aproximativ 9,8 milioane de dolari, potrivit site-ului web al Forțelor Aeriene.