Potrivit informațiilor transmise de autorități, la ora 16:10, Poliția municipiului Giurgiu a fost sesizată prin apel 112 de un bărbat de 72 de ani, din Bălănoaia, care a anunțat că o persoană ar fi fost atacată cu un cuțit în zona gâtului.

La fața locului s-a deplasat o echipă operativă.

Din primele cercetări: atac între doi bărbați de 55 de ani

Ancheta preliminară a arătat că victima, un bărbat de 55 de ani din localitate, ar fi fost înjunghiată în zona gâtului de un alt bărbat, tot în vârstă de 55 de ani, din Bălănoaia.

În urma agresiunii, victima a decedat.

Dosar penal pentru omor

Polițiștii au deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor, iar cercetările sunt desfășurate sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu.

Suspectul a fost identificat și urmează să fie condus la sediul Parchetului pentru audieri.

Ancheta este în desfășurare

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs incidentul și motivul conflictului care a dus la tragedie.

La dezbatere au participat parlamentari români și italieni, reprezentanți ai comunităților românești și italiene, membri ai organizațiilor diasporei și oficiali implicați în dezvoltarea relațiilor dintre România și Italia. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme precum păstrarea identității naționale, promovarea limbii și culturii române în Italia, rolul comunităților românești în viața publică italiană, precum și necesitatea unor instrumente legislative care să sprijine integrarea și participarea civică a românilor din diaspora.

Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a subliniat apartenența comună la valorile conservatoare europene și necesitatea consolidării dialogului româno-italian într-un context marcat de provocări istorice. Totodată, acesta a evidențiat importanța implicării politice a românilor din Italia.

„Aparținem aceleiași familii, aceleiași familii politice din Parlamentul European. Facem parte din aceeași familie europeană conservatoare și reformistă. Facem parte din aceeași revoluție conservatoare, dacă îmi veți permite să folosesc acest oximoron. Sentimentul nostru este că relația bilaterală nu și-a atins încă întregul potențial și cred că un dialog mai substanțial este necesar deoarece provocările care ne așteaptă sunt cu adevărat istorice. (…)

Vrem să îi sprijinim pe românii din Italia să aleagă să se implice politic. (…) Ne dorim ca ei să participe pe deplin la viața politică și culturală italiană, să devină consilieri locali, primari și membri ai parlamentului, deoarece numai în acest mod problemele românilor din Italia pot face parte din agenda politică italiană”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

Deputatul AUR și președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a vorbit despre rădăcinile istorice și culturale care leagă România și Italia, evidențiind moștenirea latină comună și continuitatea identității românești.

„Motivele pentru care am ales să vorbim despre România au legătură directă cu istoria Bizanțului și cu istoria Romei înseși. Totul pornește de la împăratul Traian (…), care a reușit să cucerească Dacia, o civilizație foarte veche. (…) Atunci când administrația imperială s-a retras, în secolul al III-lea, limba nu s-a retras odată cu ea. De aceea vorbim și astăzi o limbă neolatină, pentru că latina vulgară a îndurat, s-a transformat și a devenit limba pe care majoritatea dintre noi o vorbim în prezent”, a subliniat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

Ramona Lovin, deputat AUR de diaspora, a prezentat inițiativele legislative dedicate păstrării identității românești în diaspora și recunoașterii celor care contribuie la promovarea culturii române peste hotare.

„Am prezentat recent în Parlamentul României un proiect de lege ce prevede instituirea unei medalii destinate persoanelor care contribuie la păstrarea limbii române, a identității naționale și a culturii române în străinătate, inclusiv în Italia. Este modul meu de a spune «mulțumesc» miilor de voluntari, profesori, preoți și lideri de asociații care mențin România vie dincolo de granițele ei”, a declarat deputatul AUR de diaspora, Ramona Lovin.

Senatorul AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României,  Cristina Dumitrescu, a propus un cadru instituțional de cooperare între România și Italia pentru protejarea identității culturale și lingvistice a comunității românești.

„Vin astăzi cu o propunere concretă: un protocol bilateral România-Italia pentru sprijinirea identității lingvistice și culturale a comunității românești, bazat pe trei linii de acțiune.

Statul italian să faciliteze accesul în școlile publice pentru cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Română (LCCR), în timp ce statul român asigură finanțarea integrală a cadrelor didactice.

Recunoașterea reciprocă a statutului și calificărilor mediatorilor culturali și lingvistici.

Finanțarea unei rețele de centre comunitare românești la Roma, Milano și Torino, ca spații de educație, cultură și dialog civic”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

Alessandro Boccaletti, reprezentant al Consiliului General al Italienilor din Străinătate (CGIE), a evidențiat importanța dezvoltării structurilor asociative și a schimburilor culturale dintre comunitățile italiene și românești.

„Urmărim să dezvoltăm cât mai mult formele asociative în România și în alte țări, să extindem dialogul și oportunitățile de schimb cultural și să stimulăm, în acest context, comunitățile italiene din străinătate”, a transmis Alessandro Boccaletti.

Gianni Calderone, președintele Com.It.Es Romania, a transmis un mesaj de apreciere pentru comunitatea românească din Italia și și-a exprimat susținerea pentru inițiativele legislative dedicate acesteia.

„Sper foarte mult ca parlamentarii noștri, cărora le reamintim mereu că comunitatea românească din Italia este cea mai importantă comunitate de imigranți din țară, cea mai bine integrată și cea de care noi suntem cel mai atașați, să susțină în continuare aceste demersuri.

Să știți că statul italian îi apreciază pe cetățenii români care trăiesc în Italia. Noi vom face tot ce ne stă în putere, ca reprezentanți ai COMITES și ca zonă politică, care, ca să fie clar, nu este una de stânga, pentru a susține întotdeauna acest tip de legislație”, a declarat Gianni Calderone.

Consilier municipal Lega, Davide Rossi, a vorbit despre inițiativele legislative promovate în Italia pentru recunoașterea și sprijinirea comunității românești.

„Împreună cu Edoardo Rixi, căruia vreau să îi mulțumesc, vice-ministru în guvernul național și fost adjunct al lui Matteo Salvini timp de mulți ani, precum și împreună cu Francesco Bruzzone, am dorit să promovăm o propunere legislativă pentru a crea condițiile necesare astfel încât românii care trăiesc în Italia să nu se simtă cetățeni de rang secund. Pentru noi, ei sunt cetățeni de prim rang, la fel ca cetățenii italieni. La fel ca toți cetățenii europeni, iar alte state europene ar trebui să ia exemplu de la această lege”, a spus Davide Rossi.

Michelangelo Rosso, coordonator Lega nel Mondo Romania, a prezentat demersurile legislative inițiate în Italia pentru sprijinirea comunității românești și promovarea limbii române.

„Grupul Lega a susținut puternic recunoașterea și sprijinirea marii comunități românești din Italia. Am depus o inițiativă legislativă prin deputații Francesco Bruzzone și Tilde Minasi, care are ca scop o valorizare mult mai profundă a limbii române și a companiilor românești din Italia”, a declarat Michelangelo Rosso.

Conferința a reconfirmat existența unei relații speciale între România și Italia, construită pe legături istorice, culturale și umane profunde. Participanții au evidențiat necesitatea continuării dialogului instituțional și a dezvoltării unor politici publice care să sprijine comunitățile românești și italiene, să consolideze identitatea culturală și să încurajeze participarea activă a cetățenilor la viața publică din cele două state.

Clubul din Bănie a transmis un mesaj public de apreciere pentru fotbalistul care a evoluat în tricoul alb-albastru și a contribuit la performanțele recente ale echipei.

„Contractul dintre Universitatea Craiova și Florin Ștefan a ajuns la final, iar drumurile noastre se despart aici. Ai devenit leu într-un timp scurt, iar apoi ai intrat direct în istoria Științei, contribuind la câștigarea eventului”, a transmis clubul.

Mesaj emoționant din partea clubului

Oficialii Universității Craiova au subliniat contribuția jucătorului și impactul său în vestiar și pe teren, mulțumindu-i pentru perioada petrecută la echipă.

„Pentru tot ceea ce ai făcut în tricoul alb-albastru, vei rămâne mereu un campion în inimile noastre”, se arată în mesajul clubului.

Final de capitol și urări de succes

Universitatea Craiova i-a urat succes lui Florin Ștefan în continuarea carierei, atât pe plan sportiv, cât și personal, odată cu despărțirea oficială.

„Îți dorim mult succes în următoarea aventură și în tot ceea ce va urma”, au transmis reprezentanții clubului.

Pe ce post joacă Florin Ștefan

Florin Ștefan este fundaș lateral. Anterior, a evoluat la echipe ca Sepsi OSK, Academica Clinceni și Juventus București.

Pe plan internațional, are o prezență la națională pentru România. Ștefan și-a făcut debutul în echipa națională a României pe 8 septembrie 2019, într-o victorie cu 1-0 împotriva Maltei în preliminariile UEFA Euro 2020. A fost titular și a jucat toate cele 90 de minute.

Un bărbat care a petrecut aproape 18 ani în închisoare după ce a fost acuzat de violuri pe care, de fapt, nu le-a comis, va fi despăgubit cu o sumă uriașă, a decis Curtea Supremă a Spaniei.

Bărbatul, de origine marocană, s-a mutat în Spania în 1991 pentru a-și începe o nouă viață, însă a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru două violuri și o acuzație de jaf în Catalonia, în nord-estul Spaniei, în același an.

În luna decembrie a anului trecut, el a fost achitat de ultima acuzație care îi mai rămăsese.

Curtea Supremă a Spaniei a stabilit că bărbatul  a fost victima unei erori judiciare „clare” și că, în aceste condiții, va primi despăgubiri în valoare de 2,5 milioane de euro.

Anterior, Curtea Națională a Spaniei refuzase să-i acorde acestuia despăgubiri.

Cum s-a produs eroarea

Eroarea judiciară s-a produs după ce instanța nu a luat în considerare un raport de expertiză ADN realizat de Poliția Științifică din Barcelona, care a constatat că profilul genetic al acuzatului nu se potrivea cu urmele de spermă găsite pe hainele victimei.

„Prelungirea privării de libertate determină o intensificare progresivă a suferinței morale, pierderea unor oportunități vitale și un impact asupra personalității persoanei afectate, care depășește cu mult parametrii obișnuiți ai cazurilor de detenție nejustificată de scurtă sau medie durată”, se arată în decizia Curții.

În urma sentinței, bărbatul a subliniat că banii nu i-ar reda sănătatea sau tinerețea.

„Sistemul judiciar mi-a distrus viața. Mi-au furat 36 de ani din viață”, a spus el, potrivit Reuters.

Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, durata zilei în România va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea numai 8 ore și 28 de minute. După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină mai lungi, până la solstițiul de iarnă, din 21 decembrie.

Fenomenul este determinat de înclinarea axei Pământului cu aproximativ 23,5 grade față de planul orbitei sale în jurul Soarelui. Din această cauză, cele două emisfere sunt iluminate inegal pe parcursul anului, ceea ce generează succesiunea anotimpurilor și diferențele de durată dintre zi și noapte.

La momentul solstițiului de vară, Soarele atinge cea mai mare înălțime aparentă pe cer pentru emisfera nordică și descrie mișcarea diurnă de-a lungul Tropicului Racului.

Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul solstitium, care înseamnă „Soarele stă”, făcând referire la schimbarea sensului variației declinației aparente a Soarelui pe bolta cerească.

Tot în această perioadă, crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate fenomenul se prelungește pe parcursul întregii nopți, dând naștere cunoscutelor „nopți albe”.

Importanța solstițiului de vară a fost remarcată încă din Antichitate. În jurul anului 250 î.Hr., savantul grec Eratostene a folosit observațiile realizate în ziua solstițiului pentru a calcula cu o precizie remarcabilă circumferința Pământului, efectuând astfel prima operațiune geodezică cunoscută în istorie.

Unul dintre cele mai mari mistere ale lumii este cum a apărut limbajul folosit de oameni. Potrivit Live Science, deși există mai multe teorii despre cum a evoluat inițial limbajul uman, niciuna nu explică complet ce s-a întâmplat. De fapt, originile limbajului i-au fascinat pe filosofi, oameni de știință și povestitori timp de mii de ani. În ciuda tuturor progreselor, nimeni nu știe cum a apărut limbajul.

Oamenii sunt singura specie cunoscută care folosește un limbaj complet simbolic. Este un sistem capabil să exprime idei abstracte, lumi imaginare și combinații nesfârșite de semnificații.

Teorii bizare

În secolul al XIX-lea, cercetătorii au propus o serie de teorii curioase. Multe dintre aceste teorii au primit porecle amuzante. Cea mai faimoasă este probabil teoria Bow-Wow. Aceasta sugera că limbajul a început prin imitarea sunetelor naturale. Primii oameni, conform acestei teorii, copiau zgomotele din jurul lor: strigătele animalelor, stropirea cu apă, tunetele și cântecul păsărilor. Unele cuvinte par să susțină ideea, deoarece sună precum ceea ce descriu.

Totuși, există o problemă. Limbi diferite aud aceleași sunete diferit. De exemplu, câinii români fac ham-ham, cei englezi fac „woof” sau „bow-wow”, în turcă fac „hev-hev”, iar cei indonezieni fac „guk-guk”.

În plus, cuvintele onomatopeice care imită sunete constituie doar o mică parte din vocabularul oamenilor. De fapt, majoritatea cuvintelor nu sună deloc ca înțelesul lor.

Așa a apărut Teoria Ding-Dong, care susține că sunetele și semnificațiile sunt conectate în mod natural într-un mod mai profund, aproape mistic. Lingviștii moderni îl numesc simbolism sonor. Un experiment faimos le-a cerut participanților să potrivească două cuvinte fără sens, „bouba” și „kiki”, cu două forme: una rotunjită și una zimțată. Majoritatea oamenilor au potrivit „bouba” cu forma moale și „kiki” cu cea ascuțită.

Efectul este real, dar este limitat. Majoritatea limbajului pare arbitrar, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv natural pentru care un anumit sunet ar trebui să însemne un anumit lucru.

Alte teorii s-au concentrat mai puțin pe imitație și mai mult pe emoție și interacțiune socială. Teoria Pooh-Pooh a susținut că vorbirea începe cu strigăte emoționale instinctive, cum ar fi „au” și „oh”.

Conform acestei idei, limbajul a evoluat din reacții vocale spontane la durere, surpriză, frică sau bucurie. Din nou, însă, există complicații deoarece interjecțiile variază foarte mult în funcție de limbă.

De asemenea, există Teoria Yo-He-Ho, care sugerează că limbajul a apărut din incantații ritmice folosite în timpul muncii colective. Teoria poate părea ciudată, dar cercetătorii moderni cred că ritmul, cooperarea și legăturile sociale au jucat roluri importante în evoluția umană.

O altă propunere, Teoria La-La, a legat limbajul de muzică. Charles Darwin a luat în considerare posibilitatea ca vorbirea să evolueze din strigăte muzicale folosite în curtare și exprimarea emoțională. Unele teorii moderne susțin această idee.

O ipoteză sugerează că, pe măsură ce primii oameni au început să meargă în poziție verticală, părinții aveau din ce în ce mai mult nevoie să-i liniștească pe bebeluși de la distanță. Vocalizările, gânguritul și proto-vorbirea bebelușului ar fi putut contribui la consolidarea legăturilor emoționale și, în cele din urmă, au deschis calea pentru vorbire.

Teoriile moderne

Astăzi, majoritatea oamenilor de știință cred că nicio teorie nu explică pe deplin originile limbajului. În schimb, limbajul a apărut probabil treptat printr-o combinație de gesturi, vocalizări, expresii faciale, cooperare socială și creșterea complexității cognitive.

Unii cercetători susțin că limbajul a început cu gesturi înainte de a se transforma în vorbire. Alții cred că limbajul a evoluat ca un instrument pentru crearea de legături sociale, permițând grupurilor mai mari de oameni să coopereze și să împărtășească informații. Sunt și cercetători care consideră că limbajul este legat de evoluția gândirii simbolice în sine: capacitatea noastră de a imagina, planifica, aminti și comunica idei abstracte.

Biologia este, de asemenea, un factor. Oamenii au dezvoltat un control neobișnuit de precis asupra limbii, buzelor și tractului vocal. Practic, au dezvoltat regiuni specializate ale creierului legate de procesarea limbajului.

Nașterea limbajului va rămâne probabil unul dintre cele mai mari mistere nerezolvate ale umanității.

Două cutremure s-au produs sâmbătă, în jurul prânzului, în apropiere de insula Creta.

Primul seism, care a avut magnitudinea 4,6, a fost înregistrat la ora 12:31, cu epicentrul localizat la 5 kilometri nord-est de mica insulă Gavdos şi la o adâncime estimată de 13,4 kilometri. Nu s-au înregistrat victime sau pagube, potrivit Greek City Times.

Șase minute mai târziu, s-a produs cel de-al doilea cutremur, cu magnitudinea 5,1, cu epicentrul situat la 4 kilometri de Kastrí, Creta, Grecia, la o adâncime de 13 kilometri.

Cele două seisme au fost resimţite în mai multe zone ale insulei Creta.

Potrivit sursei citate, zona situată la sud de Creta și în jurul insulei Gavdos se află pe o graniță tectonică extrem de activă, unde plăcile africană și eurasiatică se ciocnesc. Creta se află exact de-a lungul acestei frontiere tectonice, ceea ce explică nivelul ridicat de activitate seismică al insulei.

În acest an, în data de 24 aprilie, în Creta a avut loc un alt cutremur semnificativ, de magnitudine 5,5. Seismul s-a produs la aproximativ 25 de kilometri sud-vest de Goudouras Lasithi, într-o zonă maritimă.

Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal

„În termenul statutar stabilit de Consiliul Național Extraordinar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan și-a depus astăzi candidatura pentru președinția Partidului Național Liberal, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului care va avea loc duminică, 21 iunie 2026, la București”, anunță PNL.

Candidatura a fost depusă împreună cu moțiunea “Modernizare cu Rădăcini” și echipa de conducere propusă, după cum urmează:

Prim-Vicepreședinte: Dan Motreanu

Secretar General: Robert Sighiartău

Vicepreședinți:

1.Mircea Abrudean
2.Ioan Popa
3.Siegfried Muresan
4.Oana Gheorghiu
5.Alexandru Muraru
6.Dragoș Pîslaru
7.Florin Roman
8. Gabriela Horga

„Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat astăzi, 20 iunie 2026, la ora 17:00, conform calendarului aprobat de Consiliul Național Extraordinar al PNL. Menționăm că aceasta este singura moțiune depusă”, se arată în finalul comunicatului.

Ciprian Ciucu s-a retras din cursă

Ciprian Ciucu s-a retras din cursa pentru conducerea PNL după dosarul penal: „Nu mă las, doar mă repliez”.

„Partidul Naţional Liberal va avea mâine un congres esențial pentru direcția în care merge România pe termen mediu și lung.

Am primit propunerea din partea colegilor mei de a candida pentru poziția de Prim-vicepresedinte al PNL, fiind asigurat de o largă susținere din partea lor.

Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei”, a transmis el.

Președintele Nicușor Dan a venit sâmbătă, la Istanbul, în urma unei vizite oficiale, cu noi informații privind drona maritimă ucraineană care, la începutul acestei luni, a explodat în Portul Constanța.

Întrebat dacă a fost finalizat raportul privind drona maritimă și dacă se știe cum a ajuns aceasta în România, Nicușor Dan a afirmat că au existat deja contacte cu partea ucraineană, iar dialogul va continua și săptămâna viitoare.

„Am avut câteva contacte cu partea ucraineană, care vor continua inclusiv săptămâna viitoare. Am avut cumva un punct de vedere comun al tuturor instituțiilor implicate, care au sintetizat un material comun pentru discuția de săptămâna viitoare cu partea ucraineană pe segmentul militar”, a spus Nicușor Dan.

Măsuri suplimentare pentru securizarea zonei

El a punctat faptul că instituțiile din subordinea Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne au pregătit măsuri suplimentare pentru securizarea zonei, odată cu debutul sezonului estival.

„Instituțiile noastre și cele care țin de Ministerul Apărării și cele care țin de Ministerul de Interne au făcut un plan de patrulare care să asigure securitatea în special în sezonul estival care începe. Deci astea sunt lucrurile noi cu privire la drona de la Constanța”, a explicat șeful statului.

Președintele a menționat că ancheta penală este încă în desfășurare și că autoritățile vor reveni cu detalii după consultările cu partea ucraineană.

„Cercetarea penală este în curs și după discuția cu partea ucraineană o să venim cu mult mai multe informații, probabil într-un interval de o săptămână-două”, a conchis Nicușor Dan.

Incidentul cu drona maritimă din Portul Constanța

În data de 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. Mai multe persoane au fost evacuate din zonă la momentul respectiv.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, spunea, la scurt timp după incident, că autoritățile române au fost informate de partea ucraineană cu puțin timp înainte ca drona identificată în Portul Constanța să explodeze.

Potrivit lui Vosganian, protocolul semnat în momentul fuziunii prin absorbție a ALDE în PNL, în anul 2024, prevedea menținerea tuturor înțelegerilor negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de conducere ale partidului, până la organizarea următorului Congres ordinar al liberalilor, estimat pentru anul 2027.

Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul de fuziune

Varujan Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL.

„ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Potrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027”, a transmis pe Facebook Vosganian.

Acesta afirmă că Ilie Bolojan le-a comunicat reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului deoarece documentul a fost semnat de fostul lider liberal Nicolae Ciucă.

„Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el”, a declarat fostul lider ALDE.

Boicot la Congresul Extraordinar al PNL

Vosganian a precizat că membrii proveniți din ALDE au adoptat aceeași poziție și la Congresul extraordinar organizat în vara anului 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

„Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Varujan Vosganian, boicotul va continua și la reuniunea programată pentru 21 iunie 2026.

„Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a transmis fostul lider ALDE.