Ucraina ar putea oferi expertiză anti-dronă în schimbul rachetelor Patriot. Zelenski se teme că acestea vor fi direcționate spre Orientul Mijlociu

Potrivit liderului ucrainean, Kievul a primit semnale de la parteneri din Orientul Mijlociu, unde dronele Shahed au fost folosite în atacuri asupra civililor, iar unele state au cerut deja sprijinul specialiștilor ucraineni pentru a le combate.

Interesate de expertiza Ucrainei

„Am primit semnale de la parteneri din Orientul Mijlociu. Au existat atacuri cu drone iraniene Shahed asupra civililor din acele țări. Ei caută expertiza noastră. Suntem deschiși. Dacă reprezentanții lor vor veni, le vom oferi expertiza noastră”, a transmis Zelenski într-o postare pe platforma X.

Președintele ucrainean a precizat că solicitări pentru împărtășirea experienței în combaterea dronelor au venit nu doar din Orientul Mijlociu, ci și din partea unor parteneri occidentali: „Există și solicitări din partea europenilor și a Statelor Unite. Ni s-a cerut să împărtășim experiența noastră cu partenerii din Orientul Mijlociu”.

Patriot, soluție costisitoare

Zelenski a explicat că interceptarea unui număr mare de drone Shahed cu rachete Patriot este foarte costisitoare și dificilă, deoarece aceste sisteme sunt concepute în principal pentru a doborî rachete și alte ținte aeriene mai complexe.

„Ei au rachete pentru sistemele Patriot, însă sute sau mii de drone Shahed nu pot fi interceptate cu rachete Patriot – este prea costisitor. Desigur, nimic nu este prea scump când este vorba despre oameni, dar pur și simplu nu au atât de multe rachete”, a arătat liderul ucrainean.

Tehnologie contra Patriot

Ucraina a dezvoltat propriile soluții pentru a contracara astfel de atacuri, inclusiv drone interceptoare, însă se confruntă cu lipsa rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.

„De aceea au nevoie de drone interceptoare, pe care noi le avem. În același timp, noi avem un deficit de rachete PAC-2 și PAC-3”, a spus președintele Ucrainei.

Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea fi deschisă la schimburi de tehnologie sau echipamente militare cu partenerii săi. „Când vine vorba despre schimb de tehnologie sau de armament, cred că țara noastră va fi deschisă la acest lucru”, a scris liderul ucrainean.

Temeri privind livrările Patriot

Totodată, el și-a exprimat îngrijorarea că evoluțiile din Orientul Mijlociu ar putea influența disponibilitatea sistemelor de apărare antiaeriană pentru Ucraina. Potrivit lui Zelenski, există semnale din Statele Unite că operațiunile militare din regiune ar putea continua și că Washingtonul ar putea avea nevoie de sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru propriile forțe și pentru aliați.

„Există și îngrijorări generate de semnalele venite din Statele Unite, atât publice, cât și neoficiale, care indică faptul că această operațiune militară din Orientul Mijlociu va continua și că, în acest sens, vor conta pe sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru ei și pentru aliații lor”, a explicat Zelenski.

În opinia sa, dacă războiul din Orientul Mijlociu se prelungește, există riscul ca livrările de sisteme de apărare antiaeriană și de rachete Patriot către Ucraina să fie reduse. „Îngrijorarea este că, dacă războiul se prelungește, America ar putea reduce livrările de sisteme de apărare antiaeriană și de rachete către Ucraina”, a adăugat președintele ucrainean.

Naționala U21 a României va evolua împotriva San Marino, în preliminariile EURO 2027. Partida este programată pe 31 martie, ora 19:00, și marchează revenirea tricolorilor la Târgoviște după precedentul joc, în septembrie 2024, cu Muntenegru.

Naționala U20 a României, pregătită de Adrian Iencsi și alcătuită din jucători născuți în 2005 și 2006, va întâlni Polonia vineri, 27 martie, ora 17:30

Este ultimul meci de pe teren propriu din acest sezon al Elite League. În patru meciuri disputate până acum, naționala U20 a României a obținut două egaluri, cu Portugalia și Cehia.

Biletele pentru ambele partide pot fi achiziționate online și, pentru meciul echipei U20, și de la casieria stadionului în ziua meciului.

Prețul biletelor este între 10 și 30 lei, cu reduceri pentru copii și tineri (sub 15 ani și 15-24 ani).

„NATO e nebună! Mai întâi, SUA ucide liderul Iranului și începe un război în Orientul Mijlociu. Apoi, idioții din NATO, conduși de servilul «fiu» al lui Trump, Rutte, se gândesc să invoce Articolul 5. Ce-ar fi să-l nominalizăm pe președintele SUA pentru Premiul Nobel pentru Pace pentru că a început un război major, nu?”, a declarat, joi, fostul președinte rus Dimtri Medvedev, într-un mesaj publicat pe X.

NATO’s nuts! First, the US kills Iran’s leader and starts a war in the Middle East. Next, NATO idiots led by Trump’s servile “sonny” Rutte mull invoking Article 5. How about nominating POTUS for the Nobel Peace Prize for starting a major war, eh? Orwell was right: war is peace!

— Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) March 5, 2026

Miercuri, Secretarul Apărării din SUA, Pete Hegseth a precizat că invocarea Articolului 5 nu este necesară.

Declarații asemănătoare au fost date și joi de Mark Rutte, care a afirmat că invocarea Articolului 5 nu este în discuție. Rutte a declarat că incidentul a fost „grav”, dar că „nimeni nu vorbește despre Articolul 5”, potrivit Sky News. 

Articolul 5 din Tratatul NATO este o clauză de apărare comună a alianței. În cazul în care aliat NATO suferă un atac armat, toți ceilalți membri ai Alianței vor considera acest lucru ca un atac armat împotriva tuturor membrilor și vor lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a ajuta aliatul atacat.

Rutte a adăugat că NATO a sprijinit SUA în țintirea capacităților nucleare și balistice ale Iranului, întrucât această țară era „pe punctul de a deveni o amenințare și pentru Europa”.

Reamintim că miercuri, NATO a doborât o rachetă iraniană intrată în spațiul aerian al Turciei. Incidentul de ieri a marcat primul atac asupra unui membru al alianței militare în războiul din Orientul Mijlociu, ridicând posibilitatea unei extinderi a conflictului, care să implice aliații blocului.

Miercuri, secretarul Apărării din SUA, Pete Hegseth a precizat că invocarea Articolului 5 nu este necesară.

Departamentul de Stat alocă resurse suplimentare pentru evacuarea americanilor blocați în Orientul Mijlociu, iar Pentagonul se străduiește să crească numărul de soldați americani care adună informații pentru operațiuni – cele mai recente indicii arătând că administrația Trump nu era pe deplin pregătită pentru un război mai amplu cu Iranul, susține Politico.

Pe fondul criticilor conform cărora administrația a fost prea lentă în a-i alerta pe cetățenii americani că ar trebui să plece din zonă, Departamentul de Stat trimite personal suplimentar la Atena pentru a-i ajuta pe cetățenii americani, dezvăluie Politico.

Încă 100 de zile, până în septembrie

Foto CENTCOM

Un oficial al Departamentului de Stat a declarat miercuri dimineață că liderii de rang înalt din departament au preluat conducerea operațiunii de evacuare, o mare parte din aceasta fiind gestionată de obicei de oficiali consulari și de birouri.

 Între timp, Comandamentul Central al SUA solicită Pentagonului să trimită mai mulți ofițeri de informații militare la sediul său din Tampa, Florida, ca să sprijine operațiunile împotriva Iranului încă cel puțin 100 de zile, probabil până în septembrie, potrivit unei notificări obținute de POLITICO.

Este prima solicitare cunoscută de a trimite personal suplimentar din partea administrației pentru războiul din Iran și un semn că Pentagonul alocă deja fonduri pentru operațiuni care s-ar putea întinde mult dincolo de calendarul inițial de patru săptămâni al președintelui Donald Trump pentru conflict.

Echipa Trump nu anticipase consecințele

Foto CENTCOM

Graba de a adăuga oameni și resurse pentru a sprijini eforturile care sunt adesea organizate cu mult înainte de acțiunea militară a SUA evidențiază modul în care echipa Trump nu anticipase pe deplin consecințele ample ale războiului lansat alături de Israel sâmbătă, notează portalul.

„Ceea ce am văzut este o operațiune complet ad-hoc, în care se părea că nimeni nu a înțeles sau nu a crezut că o acțiune militară era iminentă”, a declarat Gerald Feierstein, un fost diplomat american de rang înalt care s-a ocupat de situația din Orientul Mijlociu. „Se pare că s-au trezit sâmbătă dimineață și au decis că vor începe un război.”

SUA au executat o operațiune masivă și cu mai multe direcții împreună cu Israelul, care a vizat infrastructura de securitate iraniană și l-a ucis pe liderul suprem al țării și pe alți oficiali de rang înalt. Însă oficialii americani și israelieni nu au formulat încă un obiectiv final clar pentru operațiune.

Trump și consilierii săi s-au chinuit, de asemenea, să ofere motive solide pentru care atacurile au trebuit să aibă loc acum.

Iranul a ripostat prin focuri asupra țintelor americane și ale altor ținte din Orientul Mijlociu. Cel puțin șase soldați americani au murit într-un port din Kuweit, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă instalația lor fusese suficient de bine fortificată împotriva aparentului atac cu drone. Și unele facilități diplomatice americane au fost atacate, iar îngrijorările cresc că SUA și aliații săi din Orientul Mijlociu ar putea rămâne fără muniție.

Pentagonul încearcă să livreze sisteme anti drone în regiune

Foto CENTCOM

Pentagonul încearcă, de asemenea, să livreze mai multe sisteme de apărare aeriană în regiune, în special sisteme anti-drone mai mici și mai puțin costisitoare pe care departamentul le-a dezvoltat în ultimii ani, a declarat un oficial american.

Atacul care a ucis trupele americane este o preocupare deosebită pentru Pentagon, pentru că el a provenit de la o dronă Shahed relativ ieftină, care poate zbura adesea sub radarele existente.

SUA folosesc, cel puțin în acest moment, rachete care costă până la câteva milioane de dolari pentru a învinge dronele, care costă o fracțiune din această sumă. Iranul are mii de astfel de drone în stocurile sale, iar zeci dintre ele și-au croit deja drum prin apărarea aeriană existentă.

Multe dintre dronele de contraatac cu care SUA ar putea răspunde nu au fost folosite în luptă, a adăugat oficialul, deoarece forțele americane nu s-au confruntat cu o amenințare atât de omniprezentă a dronelor până în prezent.

Evacuarea cetățenilor americani

Departamentul de Stat a declarat într-un comunicat că un grup de lucru activ 24/7, înființat sâmbătă dimineață, a ajutat peste 6.500 de americani aflați în străinătate, oferindu-le îndrumări privind securitatea și opțiunile de călătorie.

Departamentul de Stat a menționat, de asemenea, că a emis alerte de călătorie pentru americani cu privire la regiune începând din ianuarie, deși aceste alerte erau relativ obișnuite pentru o regiune cu multe zone turbulente.

Dylan Johnson, secretarul de stat adjunct pentru afaceri publice globale, a scris miercuri dimineață pe X că, de la 28 februarie, ziua în care a început războiul, „peste 17.500 de cetățeni americani s-au întors în Statele Unite din Orientul Mijlociu”. Dar acest număr pare să includă mulți americani care plecaseră fără niciun ajutor din partea Departamentului de Stat.

Declarațiile vin după ce o rachetă balistică iraniană a fost dobărâtă de sistemele antirachetă NATO în Turcia.

Nicușor Dan: „Nu există niciun motiv de îngrijorare”

Întrebat despre racheta iraniană neutralizată de apărarea aeriană NATO din Turcia, președintele român a fost tranșant.

„Absolut protejați. Nu există niciun motiv de îngrijorare în acest moment”, a spus Nicușor Dan. El a precizat că gradul de alertă în bazele militare americane a fost ridicat la nivel global, dar că acesta este singurul efect resimțit până acum.

Nawrocki: polonezii din Orientul Mijlociu sunt în siguranță

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a confirmat că militarii polonezi aflați în misiune în Orientul Mijlociu „își exercită misiunile fără pericol”.

El a precizat că autoritățile poloneze analizează implicațiile geopolitice ale conflictului pentru regiunea central-europeană.

„Nu primim rapoarte despre amenințări directe, fizice”, a subliniat Nawrocki, adăugând că toate scenariile sunt luate în calcul.

Întrebarea jurnaliștilor a vizat în mod explicit nivelul de protecție oferit de sistemele antirachetă ale SUA și NATO instalate la Deveselu, în România, și Redzikowo, în Polonia.

„Republica Islamică Iran … neagă că forțele sale armate ar fi lansat o dronă către Republica Azerbaidjan”, a declarat statul major al forțelor armate într-un comunicat citat de agenția de știri  semi-oficială iraniană Tasnim, citată de Guardian. 

Armata iraniană a dat vina pe Israel pentru atac, acuzând că „astfel de acțiuni regimului sionist de a perturba relațiile dintre țările musulmane prin diverse mijloace sunt bine documentate”, potrivit comunicatului citat.

În Azerbaidjan, a fost inițiată o anchetă penală după atacul cu drone asupra orașului Nakhchivan, a anunțat Procuratura generală.

Președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, consideră că atacul dronelor iraniene asupra Nakhchivanului reprezintă un atentat terorist asupra țării.

„A fost comis un act de terorism împotriva teritoriului Azerbaidjanului și împotriva statului azer”, a declarat el, adăugând că Iranul trebuie să ofere explicații și să-și ceară scuze, iar cei responsabili trebuie să răspundă penal, potrivit Iranit.tl

El a mai precizat că ținta dronelor iraniene au fost obiectivele civile.

Aliev a mai declarat că toate unitățile forțelor armate ale Azerbaidjanului au fost puse în stare de alertă maximă, dar și că acesta va lua demersuri diplomatice, inclusiv invocarea ambasadorului Iranului.

Guvernul Azerbaidjanului a anunțat că a deschis punctul de trecere Astara pentru a facilita evacuarea persoanelor aflate în Iran, pe fondul escaladării conflictului militar. Autoritățile din orașul situat la granița sudică a țării procesează zilnic sute de persoane care ajung la frontieră și caută o cale sigură de a reveni în statele lor de origine, mai arată Euronews.

Mulți dintre cei evacuați spun că au parcurs drumuri lungi pentru a ajunge la graniță, uneori după ore de călătorie din orașe precum Teheran.

Printre persoanele care au trecut deja granița se află cetățeni din Asia Centrală, Europa și Orientul Mijlociu. Unii dintre ei spun că situația din Iran se deteriorează rapid și că preferă să plece înainte ca conflictul să se intensifice. De asemenea, numeroși cetățeni pakistanezi care locuiau în Iran au ajuns la graniță pentru a fi repatriați, inclusiv diplomați ai ambasadei Pakistanului de la Teheran.

Printre cei evacuați se află și diplomați europeni. Reprezentanți ai Serbiei și Slovaciei au fost transportați în Azerbaidjan în ultimele zile.

Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a discutat recent cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre coordonarea evacuării cetățenilor europeni din Iran.

Autoritățile avertizează că situația rămâne volatilă, iar numeroase state își continuă eforturile de a-și scoate cetățenii din Iran în condiții de siguranță.

Potrivit unui reprezentant ucrainean din Industria de apărare, citat de Financial Times, țările din Orientul Mijlociu caută sisteme de apărare mai ieftine decât rachetele Patriot.

O dronă de tip Shahed în jur de 30.000 de dolari, în timp ce o singură rachetă Patriot poate ajunge la 13,5 milioane de dolari.

Potrivit Financial Times, Ucraina este prima țară care a utilizat drone interceptoare produse în serie, cu un cost de doar câteva mii de dolari, pentru a distruge versiunile rusești ale dronelor Shahed, dezvoltate de Iran și modificate de Rusia.

Se spune că Pentagonul manifestă un interes semnificativ față de experiența Ucrainei. Un oficial ucrainean a descris negocierile cu Pentagonul drept „delicate”. Reprezentantul Industriei Apărării a adăugat că orice vânzare a sistemelor ucrainene de rachete trebuie aprobată de Kiev, chiar dacă ele au fost fabricate în străinătate.

Ce spune Zelenski?

„Am primit semnale de la partenerii noștri din Orientul Mijlociu. Au avut loc atacuri ale «shahedurilor» iraniene asupra civililor din aceste țări. Ei solicită expertiza noastră. Suntem deschiși”, a declarat, joi, președintele Volodimir Zelenski, într-o postare publicată pe X.

Cu toate acestea, președintele ucrainean spune că există o „penurie” de armament în Ucraina, însă guvernul este deschis la un schimb de tehnologie sau armament.

„În ceea ce privește armele: noi înșine suntem în război. Și am spus, în mod complet sincer, că avem o penurie față de ceea ce au ei. Ei au rachete pentru Patriot, dar sute sau mii de drone «shahed» nu pot fi interceptate cu rachete Patriot – este prea costisitor. Nimic nu este prea mult pentru oameni, desigur, dar pur și simplu nu au atâtea rachete. De aceea au nevoie de drone interceptoare, pe care noi le avem. Între timp, noi avem o lipsă de rachete PAC-2 și PAC-3. Așadar, când vine vorba de schimbul de tehnologie sau arme, cred că țara noastră va fi deschisă la acest lucru”, a declarat Zelenski, într-un mesaj publicat pe X.

După un stagiu centralizat de pregătire, lotul echipei tricolore de polo va fi redus la 15 jucători pentru Cupa Mondială. România va întâlni, în faza grupelor, în ordine, Slovacia, Africa de Sud şi Malta.

Competiția din Malta va începe cu faza grupelor, urmând ca primele 16 echipe să avanseze în fazele eliminatorii.

Două echipe se vor califica pentru Superfinala din perioada 22-26 iulie 2026, care se va desfășura la Sydney, Australia.

În paralel, la Alexandroupolis, Grecia, se desfășoară Divizia 1, cu opt echipe participante, dintre care șase vor merge mai departe în Superfinală.

Lotul României:

Marius Țic (portar), Andrei Neamțu, Vlad Georgescu, Francesco Iudean, Andrei Țepeluș, David Bota, Nicolae Oanță, Silvian Colodrovschi, Răducu Dincă (toți Steaua București); Andrei Prioteasa, Matei Luțescu, Tiberiu Cojocariu și Mihai Pădureț (toți Dinamo București); Raul Gavriș (portar), Levente Vancsik, David Belenyesi, Sebastian Oltean, Darian Luncan și Tommasso Insinna (toți CSM Oradea).

Stafful tehnic este format din Bogdan Rath (principal) și George Deacu (secund).

Președintele Nicușor Dan a vorbit despre apropiere dintre România și Polonia, subliniind că ambele state sunt două state importante pe flancul estic și un exemplu de progres în Uniunea Europeană. 

„România și Polonia au o lungă relație de prietenie, care, așa cum a spus domnul președinte, a fost concretizată în acel parteneriat strategic din 2009. Mai mult decât atât, România și Polonia sunt foarte apropiate de câteva lucruri, sunt niște țări importante pe flancul estic, sunt niște exemple de succes și economic și social din perspectiva parcursului în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Dan, joi, la Varșovia. 

Unul dintre principalele subiecte discutate a fost securitatea regională. Dan a menționat cooperarea militară dintre cele două state și aspecte legate de securitatea maritimă. „Primul lucru pe care l-am discutat a fost securitatea, pentru că trăim într-un context global complicat. Așa cum a spus domnul președinte, această colaborare pe securitate este concretă, adică Polonia participă la brigada multinaționala care este în România și România participă la grupul de luptă din Polonia. Am discutat de colaborare, pentru că Marea Neagră este importantă pentru securitatea României, așa cum Marea Baltică este importantă pentru securitatea Poloniei. Am discutat de posibilități de colaborare și de schimb de experiență pe aceste domenii importante”, a spus șeful statului. 

Președintele României a mai precizat că au fost discutate oportunități de dezvoltare a industriilor de apărare, inclusiv posibilitatea unor achiziții comune și a producției de echipamente militare, valorificând programele europene. 

În cadrul întâlnirii, cei doi președinți au discutat despre colaborare economică, Nicușor Dan mulțumind lui Nawrocki pentru „sprijinul pe care l-a declarat pentru aderarea României la OCDE”. 

Alte aspecte discutat de cei doi șefi de stat au fost bugetul multianual al Uniunii Europene și situația internațională.