Popovici a fost desemnat cel mai bun sportiv din 2025 la sărituri în apă de la mare înălțime după ce a obținut 35,06% din voturile exprimate de public.

European Aquatics notează că punctul culminant al anului pentru Constantin Popovici a fost Campionatul Mondial de Natație din Singapore, unde a obținut medalia de bronz.

Pe 27 iulie 2025, la Singapore, sportivul român, pregătit de antrenorul Adrian Gavriliu, a strâns 408.70 puncte.

Și în etapa Cupei Mondiale de sărituri în apă de la Porto Flavia, sportivul în vârstă de 37 de ani s-a clasat pe locul doi.

Pe parcursul Red Bull Cliff Diving World Series, Popovici a constant în fruntea clasamentului. Rămânând în cursa pentru titlu până în runda finală, el a terminat în cele din urmă pe locul al doilea în clasamentul general.

Cătălin Preda, locul 5

Spaniolul Carlos Gimeno s-a clasat pe locul al doilea în competiția European Aquatics, cu 20,11% din voturi, după un an de succes, în care a câștigat medalia de argint la Campionatele Mondiale, a urcat pe podium la Cupa Mondială și s-a clasat pe locul al treilea în seria Red Bull.

Locul al treilea i-a revenit italianului Andrea Barnaba, care a obținut 19,72% din voturi după un sezon marcat de un loc șase la Singapore și o serie de performanțe puternice în evenimentele Red Bull.

Veteranul francez al săriturilor de la înălțime Gary Hunt a terminat pe locul patru, cu 14,71% din voturi, iar lista finală a fost completată de un alt român, Cătălin Preda, cu 10,33%.

Analiza arată că piața auto românească rămâne orientată către mașini rulate, care reprezintă 71,47% din totalul celor 548.612 autoturisme înmatriculate anul trecut. Doar 28,53% au fost mașini noi, iar dintre acestea, Dacia rămâne marca preferată pentru achiziții noi, cu 41.598 de unități înmatriculate, adică aproape o treime din totalul mașinilor noi.

Pe ansamblu, românii aleg autoturisme după criterii clare: preț accesibil, rezistență, disponibilitatea de piese și service-uri, dotări, costuri reduse de întreținere și eficiență financiară.

„Românii aleg mașini rulate pentru că, la același buget, obțin o mașină mai mare, mai bine echipată și cu costuri mai mici pe termen lung. Piața arată clar orientarea către achiziții accesibile, evitând deprecierea rapidă a unui autoturism nou”,  a explicat Veronica Negru, Marketing & Growth Partner la Plus Auto Marketplace.

Topul mărcilor preferate este condus de Volkswagen, cu 27% din totalul înmatriculărilor, urmat de Dacia și BMW. Volkswagen domină în peste 30 de județe, iar modelele Golf și Passat sunt cele mai populare, fiind alese în funcție de echilibrul între preț, spațiu și confort. Dacia predomină în opt județe, inclusiv București, mai ales cu modelele Logan și Duster, apreciate pentru fiabilitate și costuri reduse de exploatare.

Românii preferă în continuare motorizarea diesel, cu 48% din totalul autoturismelor, urmată de benzină (23,50%) și hibrid de tip 01 (18,64%). Tracțiunea față domină piața, reprezentând 68,87% din total, fiind alegerea practică pentru majoritatea scenariilor zilnice.

Tendință graduală de adoptare a electromobilității

Analiza mai arată și o creștere a interesului pentru mașini electrice, deși acestea reprezintă încă doar 2,4% din piață. Tesla și BYD se află în fruntea segmentului, semnalând o tendință de adoptare graduală a electromobilității.

Pe segmente, BMW atrage cumpărători care pun preț pe premium rulat și performanță, Volkswagen este preferat pentru fiabilitate și costuri predictibile, iar Dacia rămâne alegerea practică, cu întreținere redusă și accesibilitate financiară. În București și Ilfov, SUV-urile sunt tot mai căutate, oferind confort, poziție mai înaltă la condus și senzația de siguranță.

Ce caută românii

Analiza care cupride date la nivel național mai arată că bugetele limitate, costurile tot mai mari de întreținere, inflația și incertitudinile economice determină românii să caute:

• mașini deja depreciate, dar încă fiabile
• modele cu istoric verificabil și costuri mici de exploatare
• echipări mai bune la același buget față de un autoturism nou
• mașini care îndeplinesc aceleași nevoi pentru oameni diferiți: navetă, drumuri mixte, oraș,
• familie, costuri ținute sub control

Din aceste rațiuni, mașinile marca Volkswagen, Dacia și BMW sunt cele mai căutate de către români. Din totalul de mașini, 27% sunt Volkswagen, ceea ce înseamnă că peste 148.000 de mașini înmatriculate în România sunt această marcă, preponderent modelul Golf.

În ceea ce privește mașinile noi, au fost înmatriculate sub un sfert de autoturisme noi din totalul de înmatriculări. Dacia este cea mai cumpărată marcă la această categorie, cu 41.598 de înmatriculări, ceea ce înseamnă 29,29% din totalul mașinilor noi analizate. Cu alte cuvinte, aproape una din trei mașini noi înmatriculate în 2025 a fost Dacia.

Ce aleg românii concret: motorizări, tracțiune și modele

În ceea ce privește tipul de motorizare, sunt preferate autoturismele diesel.

Aproape jumătate (48%) din totalul de mașini înmatriculate în 2025 funcționează cu motorină, cu 262.553 de unități. Pe următorul loc se află motorizarea de tip benzină, cu 128.896 de unități, respectiv 23,50% din total. Modelul hibrid de tip 01 a ajuns la 102.229 unități, adică 18,64%.

Mașinile electrice sunt încă un segment mic, cu 13.191 de unități, iar modelele hibrid de tip 02 au înregistrat 15.727 de înmatriculări. GPL-ul rămâne relevant, cu 25.064 de unități, în timp ce alte combinații de combustibili sunt nesemnificative ca volum.

La capitolul tracțiune, lucrurile sunt și mai simple. Tracțiunea față domină piața, cu 344.901 mașini, adică 68,87% din total. Este o alegere practică, mai ieftină la întreținere și suficientă pentru majoritatea scenariilor de utilizare zilnică.

Furia crește în toată Europa din cauza deciziei Spaniei de a legaliza prin decret peste o jumătate de milion de migranți ilegali – o mișcare despre care criticii avertizează că va avea consecințe mult dincolo de granițele Spaniei, potrivit europeanconservative.com.

Conform planului premierului Pedro Sánchez, cei cărora li se acordă statut legal vor obține în cele din urmă liberă circulație în spațiul Schengen, ceea ce a provocat reacții furioase din partea politicienilor și comentatorilor din țările care își înăspresc propriile politici de migrație.

Comentarii furioase pe întregul continent

Acest lucru a stârnit comentarii furioase de pe întreg continentul — și de pe alte părți.

În Germania, jurnalistul Wolfgang Osinski, purtător de cuvânt al partidului WerteUnion (Uniunea Valorilor), l-a criticat miercuri pe Sánchez „și pe alți dușmani ai valorilor noastre” pentru „inițierea iresponsabilă a unor evoluții ireversibile”.

Deputatul democrat suedez Josef Fransson a descris acordarea în masă a cetățeniei celor care au locuit în Spania doar cinci luni sau mai mult drept „o nebunie”, adăugând:

„În calitate de cetățeni ai UE (după o anumită perioadă și îndeplinirea condițiilor), aceștia pot, în principiu, să se deplaseze liber în spațiul Schengen pentru muncă sau ședere.

Mulțumesc, Spania!”, a spus acesta.

„Europa se autodistruge”

Europarlamentarul belgian Tom Vandendriessche a declarat că UE, în ansamblu, este de vină pentru că a permis politicii unei țări să aibă un impact atât de mare asupra celorlalte țări, acuzând blocul comunitar că „ține țara și populația noastră ostatice”.

Nile Gardiner, un fost consilier al lui Margaret Thatcher, a spus că acest lucru arată cum Europa „se autodistruge”.

Elon Musk: „Uau”!

Dincolo de continent, comentatorul conservator malaiezian Ian Miles Cheong a spus că Spania „comite o sinucidere civilizațională”, iar Elon Musk a scris pur și simplu : „Uau”.

Eva Poptcheva, fostă europarlamentară spaniolă și specialistă în afaceri europene, a sugerat că „acest tip de regularizare la scară largă, cu efecte care depășesc sfera națională și au un impact asupra întregii Uniuni Europene, ar trebui coordonată la nivelul UE”, deoarece dreptul de ședere în Spania implică libertatea de circulație pe tot restul teritoriului.

Parlamentarii germani au votat joi o lege care urmărește întărirea „rezilienței” infrastructurii critice a Germaniei. Legea prevede identificarea infrastructurilor esențiale pentru populație și economie și obligarea operatorilor acestora să își consolideze măsurile de securitate, notează Le Figaro. 

Legea urmează să fie trimisă în Camera Superioară a Parlamentului. 

„Germania este ținta sabotajului, spionajului, dezinformării și, de asemenea, a terorismului”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, care a susținut că autoritățile trebuie să aibă capacitatea să riposteze împotriva amenințărilor. 

Actul normativ a fost susținut de coaliția care susține guvernul condus de Friedrich Merz (conservatorii și social-democrații), dar și de partidul de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD). Împotriva legii au votat Verzii și grupările de stânga radicală. 

Noua legislație se va aplica unui număr de aproximativ 1.700 de furnizori de servicii esențiale, inclusiv din domeniul energiei, apei, sănătății și anumitor lanțuri de supermarketuri. Operatorii vor fi obligați să își evalueze vulnerabilitățile, să implementeze măsuri de protecție, sisteme de alimentare de rezervă și să raporteze incidentele autorităților. Legea impune și organizarea de instrucții, exerciții și campanii de conștientizare pentru angajați, precum și realizarea de verificări interne. 

Votul are loc la scurt timp după ce Germania s-a confruntat cu un act de sabotaj care a provocat o pană majoră de curent la Berlin, la începutul lunii ianuarie. Atacul revendicat de un grup de extremă stânga, a lăsat peste 100.000 de persoane fără electricitate, încălzire și internet pentru mai multe zile.  În plus, a fost afectat și transportul public. 

Deși nu a fost stabilită o legătură directă între acest grup și Moscova, autoritățile germane acuză Rusia de intensificarea atacurilor hibride.

În cadrul unei ședințe de cabinet, alături de președintele Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a avertizat Iranul împotriva dezvoltării de arme nucleare, susținând că „Armata va fi pregătită să execute tot ce așteaptă președintele”, citat de AP. 

„Au toate opțiunile pentru a încheia o înțelegere. Nu ar trebui să urmărească capacități nucleare. Și vom fi pregătiți să executăm tot ce așteaptă acest președinte de la Departamentul de Război”, a continuat șeful Pentagonului. 

Declarațiile lui Hegseth continuă să amplifice tensiunile dintre Statele Unite și Iran. Miercuri, președintele Trump a anunțat că mai multe nave de război se îndreaptă spre Orientul Mijlociu. „Sperăm că Iranul va „veni rapid la masa negocierilor” și va negocia un acord corect și echitabil – fără arme nucleare – unul care să fie bun pentru toate părțile. Faceți o înțelegere! Nu au făcut-o, și a existat „Operațiunea Midnight Hammer”, o distrugere majoră a Iranului. Următorul atac va fi mult mai rău!”, transmitea liderul de la Casa Albă printr-un mesaj publicat pe rețele de socializare. 

În fața amenințărilor, autoritățile de la Teheran au declarat că forțele armate sunt „gata să folosească forța”, iar șeful armatei iraniene, Amir Hatami, a anunțat desfășurarea a 1.000 de drone ca măsură defensivă. 

„În ceea ce privește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, intenționăm să-l prezentăm în 24 februarie”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, citată de Ukrainska Pravda. 

Kallas a precizat că statele membre UE propun mai multe tipuri de sancțiuni, inclusiv „interzicerea totală a serviciilor maritime, precum și sancțiuni în domeniul energetic și al îngrășămintelor”.

„Adică, acestea sunt propunerile aflate în discuție. Așadar, lucrările sunt în curs”, a declarat Kallas.

Șefa diplomației UE a precizat că nu poate afirma că există în prezent un acord între statele UE cu privire la conținutul pachetului.

„Nu pot spune că avem un acord în acest moment. Altfel, am fi declarat deja că avem un acord. Dar am avut multe discuții astăzi. Așadar, continuăm să lucrăm la acest subiect”, a declarat Kallas.

În următoarea săptămână, Comisia Europeană (CE) va anunța o propunere pentru cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Franța și-ar dori ca acest pachet să fie „deosebit de dur” cu „flota fantomă a Rusiei”. În același timp, Finlanda și Suedia au îndemnat CE să impună o interdicție mai strictă asupra exporturilor de produse de lux către Rusia, să interzică întreținerea petrolierelor rusești și să reducă cotele UE pentru importurile de îngrășăminte din Rusia, potrivit Euractiv.

În 24 februarie, când se vor împlini 4 ani de la începerea invaziei din Ucraina, un grup de comisari europeni, printre care și comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor fi prezenți într-o vizită oficială la Kiev.

Teatrul Național Radiofonic anunță demararea unui nou proiect artistic, inspirat de crima din Timiș, relatează rador.ro.

Este o inițiativă menită să proiecteze o realitate care nu este comodă de multe ori, dar cu care, Teatrul Național Radiofonic rămâne conectat, fidel misiunii sale de a reda societatea așa cum este.

Băiatul de 15 ani din Cenei, dat dispărut de familie și ucis de alți doi prieteni ai săi a suscitat în societate dezbateri ample despre limitele răspunderii legale – o reflecție căreia Teatrul Radiofonic i se alătură prin această creație artistică ce se va situa la limita dintre realitate și documentar.

Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului

Vorbim despre un spectacol care va explora cauzele profunde, responsabilitățile, mecanismele sociale care pot duce la astfel de tragedii.

Nu este o goană după senzațional, ci o analiză lucidă a evenimentului.

Echipa Teatrului Radiofonic lucrează deja la documentarea proiectului – adună informații, mărturii, date relevante.

Un spațiu al reflecției critice

Spectacolul va fi scris și regizat de Ilinca Stihi, artistă multiplu premiată, la nivel internațional, pentru producțiile sale teatrale și radiofonice, apreciată pentru rigoarea artistică și pentru modul în care îmbină documentarea atentă.

Prin această producție, Teatrul Național Radiofonic își reafirmă rolul de spațiu al reflecției critice și al dialogului public, în care teatrul radiofonic devine un instrument de interogare a realității și de stimulare a conștiinței colective.

Premierul Ilie Blojan s-a întâlnit joi la Palatul Victoria cu o delegație de investitori, reprezentanți ai 13 fonduri de investiții internaționale, coordonată de Bank of America.

Prim-ministrul a transmis că printre prioritățile din acest an ale Guvernului se numără continuarea reducerii deficitului bugetar la o cifră care să se apropie de 6%-6,2% din PIB, optimizarea cheltuielilor de funcționare ale statului, menținerea stabilității guvernamentale și punerea economiei pe baze mai sănătoase.

Bolojan a spus că, din 2027, România va deveni un exportator net de gaze naturale în condițiile în care vor intra în exploatare zăcămintele din Marea Neagră, adăugând că este important ca o parte din această resursă să rămână în țară și să dezvolte industrii care s-au confruntat cu provocări în ultimii ani. Pe lângă această oportunitate, premierul a făcut referire și la oportunitățile de dezvoltare din domeniul procesării produselor agricole.

Interesați de perspective

Potrivit unui comunicat al Guvernului, investitorii au sspus că apreciază măsurile de reformă și au întrebat care sunt perspectivele economice și politice ale anului viitor.

„Din primăvara anului viitor, mandatul de prim-ministru va fi preluat de PSD. Ne propunem să respectăm această înțelegere. În ultimii ani lucrurile nu au funcționat bine și pentru că oamenii politici nu și-au respectat înțelegerile. E greu să ne respecte cetățenii, câtă vreme nu ne respectăm între noi.

România a avut acum niște lecții. Când scapi deficitele ani de zile, nota de plată este destul de ridicată. Sper că am înțeles cu toții acest lucru și mă refer la oamenii politici. În plus, România nu este singură pe lume. Eu sunt optimist că, indiferent ce va fi după anul 2027, România are o arhitectură suficient de puternică pentru a merge mai departe în direcția pe care am început-o”, a afirmat Bolojan.

Optimism legat de stabilitatea guvernamentală

Totodată, reprezentanții investitorilor au punctat importanța stabilității guvernamentale pentru economie și au întrebat care vor fi prioritățile Executivului după adoptarea bugetului pentru acest an.

Premierul Bolojan a spus că este optimist cu privire la menținerea stabilității guvernamentale și susținerea priorităților asumate de arcul guvernamental, respectiv absorbția fondurilor europene, continuarea optimizării cheltuielilor publice, adoptarea unui pachet de simplificare și debirocratizare care va ajuta companiile, susținerea investițiilor din industria de apărare și a transferului tehnologic.

Investitorii au fost interesați, de asemenea, de planurile guvernamentale privind consolidarea fiscală și bugetară, context în care ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că, pe lângă continuarea reformelor, un rol important în acest sens îl au proiectele de digitalizare a ANAF și atragerea fondurilor de care România beneficiază prin PNRR și alte programe europene.

În timpul unei întâlniri cu Cabinetul, liderul de la Casa Albă a spus: „Personal, l-am rugat pe președintele Putin să nu atace Kievului și diferite orașe timp de o săptămână, iar el a fost de acord. A fost foarte drăguț. Mulți oameni au spus: „Nu irosi apelul, nu vei primi asta”. Și a făcut-o”, citat de Reuters. 

Declarația făcută de președintele Trump vine pe fondul temperaturilor scăzute din Ucraina. Se preconizează că un val de frig sever va lovi Ucraina, care se estimează că va atinge -30 grade Celsius în anumite zone în perioada 1-3 februarie. 

Situația creează riscuri umanitare majore, întrucât milioane de oameni rămân fără căldură, electricitate și apă stabilă după atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice. Doar în Kiev, autoritățile locale au raportat că 613 clădiri rezidențiale rămân fără încălzire, potrivit Kyiv Post. 

Miercuri, președintele Zelenski avertiza că Rusia pregătește noi atacuri asupra infrastructurii energetice. 

Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela.

În dialog, Georgescu își descrie relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean. „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu.

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce?
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic.
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR?
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…]

(…)

MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’…
MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da!
GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ”

Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.