Potrivit MApN, Federația Rusă a executat în noaptea de sâmbătă spre duminică o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor ținte civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei cu România.

În timpul monitorizării spațiului aerian, autoritățile române au detectat un grup de semnale radar la aproximativ 22 de kilometri nord-est de Vâlcov, în apropierea zonei de frontieră.

Mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea

Ca urmare a situației, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru activarea măsurilor de avertizare a populației.

Mesajul RO-Alert a fost transmis locuitorilor din nordul județului Tulcea la ora 02:16, avertizând asupra posibilității existenței unor riscuri generate de activitățile aeriene din apropierea graniței.

Avioane Eurofighter britanice au decolat de la Baza Aeriană Borcea

În cadrul misiunilor de Poliție Aeriană întărită desfășurate pe teritoriul României, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon aparținând Forțelor Aeriene Britanice au fost ridicate de la sol.

Avioanele au decolat la ora 02:19 din Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea evoluției situației de securitate din apropierea graniței.

Ministerul Apărării: Nu au existat încălcări ale spațiului aerian românesc

Autoritățile au precizat că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României.

Monitorizarea a continuat pe parcursul nopții, iar alerta aeriană instituită pentru zona de nord a județului Tulcea a fost ridicată la ora 03:37.

România rămâne în alertă la granița cu Ucraina

Incidentul vine în contextul atacurilor repetate lansate de Rusia asupra infrastructurii ucrainene din zona Dunării, în apropierea graniței românești. În ultimele luni, autoritățile române au activat în mai multe rânduri sistemele de avertizare și au ridicat aeronave de luptă pentru monitorizarea situației din regiune.

Președintele al Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat joi că decizia finală privind participarea la viitorul Executiv ar putea fi luată duminică, după consultările interne din partid.

„L-am informat pe Adrian Veștea că decizia PSD de a intra sau nu se mai lasă așteptată”, a declarat Grindeanu după ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD.

Liderul social-democrat a precizat că partidul analizează atent programul de guvernare și impactul măsurilor propuse.

„Trebuie să discutăm foarte mult despre programul de guvernare. Mi-aș dori ca duminică după-amiază să închidem toate aceste dezbateri interne, să avem un Consiliu Politic Național și să luăm decizia dacă intrăm sau nu în echipa sau în Guvernul condus de Adrian Veștea”, a afirmat Grindeanu.

PSD: Nu avem nimic împotriva lui Adrian Veștea

Deși decizia este încă în analiză, liderul PSD a ținut să sublinieze că rezervele partidului nu au legătură cu persoana premierului desemnat.

„Eu am tot respectul pentru Adrian Veștea. Este un om pe care îl cunosc de câțiva ani. Este un om care a câștigat uninominal de câteva ori alegeri. Este un om care, în acest moment, este desemnat premier al României. N-avem nimic împotriva persoanei Adrian Veștea”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ce condiții pune PSD pentru susținerea Guvernului Veștea

În paralel cu negocierile politice, PSD a prezentat public, vineri, lista de măsuri pe care le consideră obligatorii pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului Executiv.

Potrivit social-democraților, programul de guvernare trebuie să includă măsuri clare pentru protejarea populației și stimularea economiei.

1. Majorarea salariului minim

Una dintre principalele solicitări este creșterea salariului minim pentru protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici și medii.

2. Indexarea pensiilor

PSD cere menținerea mecanismului de indexare a pensiilor și protejarea veniturilor pensionarilor în contextul creșterii costului vieții.

3. Oprirea măsurilor de austeritate

Social-democrații solicită renunțarea la măsurile care cresc povara fiscală asupra populației și a micilor antreprenori.

„Viitorul guvern trebuie să își asume măsuri esențiale pentru protejarea populației și pentru relansarea economică”, transmite PSD.

4. Sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități

Printre condițiile PSD se află și extinderea programelor sociale dedicate categoriilor vulnerabile.

5. Continuarea plafonării adaosului comercial

Formațiunea cere extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de bază, alimentare și nealimentare, incluse în coșul minim de consum.

Reforma administrativă și reducerea birocrației

Social-democrații solicită și măsuri de eficientizare a administrației publice, printre care:

• reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative pentru cetățeni și firme;
• scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare;
• stimularea comasării administrative a localităților mici;
• reducerea cheltuielilor publice.

PSD cere sprijin pentru economie și agricultură

Pe lista condițiilor impuse viitorului Guvern se află și măsuri pentru stimularea investițiilor și susținerea sectoarelor strategice.

Printre acestea:

• garanții de stat pentru investiții și capital de lucru;
• subvenționarea dobânzilor pentru sectoarele strategice;
• suplimentarea programului Rabla pentru industria auto;
• credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români.

Congresul Extraordinar al PNL are loc duminică, începând cu ora 12:00, la Romexpo.

Potrivit PNL, decizia convocării Congresului Extraordinar a fost luată vineri, cu 85% dintre voturile exprimate, respectiv cu voturile a 566 de reprezentanți liberali în Consiliul Național Extraordinar, în timp ce 97 de reprezentanți ai partidului în Consiliul Național Extraordinar s-au opus, iar 19 s-au abținut de la vot.

La Congres vor participa 2.500 de delegaţi care vor alege conducerea partidului şi vor modifica Statutul formaţiunii.

Concret, principalele modificări ale statutului sunt: Crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEX, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEX în atribuţiile BPN, revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni, reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi ai partidului de la patru persoane la o persoană, crearea Comisiei Naţionale pentru Litigii, care va avea ca atribuţii judecarea litigiilor ce rezultă din sancţiunile aplicate membrilor de partid, clarificarea procedurilor de sancţionare a membrilor partidului.

Ilie Bolojan, singurul candidat la șefia PNL

Sâmbătă după-amiază, Ilie Bolojan şi-a depus candidatura pentru a ocupa în continuare funcţia de lider al PNL. Moţiunea sa, intitulată „Modernizare cu Rădăcini”, a fost singura depusă până la termenul-limită.

Echipa propusă de Bolojan este compusă din Dan Motreanu – prim-vicepreşedinte, Robert Sighiartău – secretar general, Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga – vicepreşedinţi.

De sâmbătă, Oana Gheorghiu şi Dragoş Pîslaru sunt membri ai PNL.

De asemenea, Ciprian Ciucu, singurul dintre actualii prim-vicepreşedinţi ai PNL care îl susţine pe Ilie Bolojan, a afirmat, sâmbătă, că i s-a propus să candideze pentru poziţia de prim-vicepreşedinte al PNL, fiind asigurat de „o largă susţinere” din partea colegilor. Cu toate acestea, s-a retras din cursă, în contextul acuzațiilor aduse de DNA de luare de mită în perioada în care era primar al Sectorului 6.

Și Veștea a anunțat că va candida la președinția PNL. S-a retras o zi mai târziu

Inițial, joi, și Adrian Veștea a anunțat că va candida pentru președinția PNL, însă o zi mai târziu s-a retras din cursă. 

„Este evident că scopul nu este de a lămuri lucrurile în PNL, ci blocarea învestirii Guvernului. De asemenea, cred că acest Congres este un demers nestatutar și nelegal. Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid. Așa cum am spus, cu părere de rău pentru cei care discută doar în termeni politici acum, preocupare este ca România să fie guvernată”, a mai spus Veștea în mesajul său pe rețelele sociale.

Pentru latitudinea medie a României, durata zilei va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore și 28 de minute. Totodată, crepusculul va avea cea mai mare durată din an, iar în regiunile nordice fenomenul se prelungește pe tot parcursul nopții, dând naștere spectaculoaselor „nopți albe”.

Denumirea de „solstițiu” provine din latinescul solstitium și poate fi tradusă prin expresia „Soarele stă”, făcând referire la schimbarea sensului variației poziției aparente a Soarelui pe bolta cerească.

După momentul solstițiului de vară, durata zilei începe să scadă treptat, iar cea a nopții să crească, până la solstițiul de iarnă, care are loc în jurul datei de 21 sau 22 decembrie. În emisfera sudică, fenomenul se desfășoară în sens invers.

Dincolo de semnificația sa astronomică, solstițiul de vară reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători ale umanității, fiind asociat cu fertilitatea, belșugul și ciclurile naturii.

În Antichitate, momentul era esențial pentru comunitățile agricole, care își organizau activitățile în funcție de mișcările aparente ale Soarelui și de succesiunea anotimpurilor.

În China antică, solstițiul de vară era asociat energiilor feminine, yin, și era dedicat Pământului și feminității. Sărbătoarea era considerată complementară solstițiului de iarnă, legat de energiile masculine, yang, și de simbolistica cerului.

În vechea Galie, perioada era dedicată zeiței Epona, protectoarea cailor și simbol al fertilității, în timp ce populațiile germanice, slave și celtice marcau momentul prin aprinderea unor focuri ritualice.

Triburile indigene din America de Nord celebrau solstițiul prin dansuri, ceremonii și perioade de post, dedicate Soarelui și reînnoirii spirituale.

Tradiții în Europa cu ocazia solstițiului de vară

Multe dintre aceste tradiții au fost adaptate și integrate în practicile creștine odată cu răspândirea creștinismului în Europa.

În țările nordice, sărbătoarea a fost păstrată până în prezent sub forma festivalului Midsommar, celebrat în special în Suedia și Finlanda, unde comunitățile organizează dansuri, mese festive și activități în aer liber.

În România, perioada solstițiului de vară este asociată cu sărbătoarea Sânzienelor sau Drăgaica, celebrată pe 24 iunie, în aceeași zi cu Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Considerate o moștenire a unor vechi culte solare, Sânzienele sunt legate de ritualuri pentru sănătate, fertilitate și belșug și poartă în unele regiuni denumirea de „Cap de vară”.

Astfel, solstițiul de vară continuă să reprezinte, în numeroase culturi, un moment de celebrare a luminii, naturii și legăturii dintre om și ciclurile cosmice.

Negociatorii din SUA și Iran vor începe discuțiile de pace duminică, în Elveția, chiar dacă oficialii americani au contestat afirmațiile iraniene privind închiderea Strâmtorii Ormuz.

Oficialii de rang înalt au sosit în Elveția, iar delegația americană este formată din vicepreședintele JD Vance, dar și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, relatează Deutsche Welle. 

Pe de altă parte, delegația iraniană este condusă de negociatorul-șef Mohammad Baqer Qalibaf și include ministrul de externe Abbas Araqchi, precum și înalți oficiali din domeniul securității, al băncii centrale și al sectorului petrolier

Negocierile au loc în contextul în care cu o zi înainte, Iranul a anunțat că Strâmtoarea Ormuz, de importanță strategică, a fost închisă. Decizia a fost luată ca urmare a atacurilor israeliene în sudul Libanului, deși Israel și Hezbollah au încheiat anterior un armistițiu.

Aceste evoluții ar putea complica discuțiile în cadrul cărora ambele părți încearcă să promoveze un acord provizoriu mediat de Pakistan și semnat miercuri de președinții Donald Trump și Masoud Pezeshkian pentru a pune capăt războiului, scrie Reuters.

Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif, dar și șeful armatei, mareșalul Syed Asim Munir, vor participa la sesiunile din acest weekend, mai relevă sursa citată.

O sesiune de urgență privind Libanul a fost adăugată la agenda discuțiilor din Elveția și va fi primul subiect abordat duminică, a declarat pentru CNN un diplomat.

Pe ce se vor concentra discuțiile din Elveția dintre SUA și Iran

Negocierile de astăzi sunt primele care au loc după semnarea memorandumului de înțelegere în 14 puncte.

Potrivit CNN, sunt mai multe subiecte care vor fi, probabil, discutate. Pe lângă subiectul privind luptele din Liban, discuțiile ar putea aborda și situația Strâmtorii Ormuz, după ce în urmă cu o zi, comandamentul militar iranian a anunțat că strâmtoarea este închisă. Traficul abia începuse să se intensifice în zonă. Armata SUA a respins pretenția Iranului de a controla canalul. Mediatorii vor dori să aplaneze aceste probleme și să mențină fluxul transporturilor prin strâmtoare.

Dacă negociatorii vor reuși să ajungă la această etapă, următoarea fază a discuțiilor se va concentra probabil în mare măsură asupra programului nuclear al Teheranului. Înainte de a porni spre Elveția, JD Vance a declarat reporterilor că speră să înregistreze unele progrese în legătură cu acest aspect.

Ce prevede memorandumul de înțelegere dintre SUA și Iran

Încetarea luptelor în Liban a fost una dintre condițiile pentru începerea discuțiilor dintre SUA și Iran privind programul nuclear al Teheranului, dar și alte aspecte.

Printre părțile cheie ale acordului se numără incapacitatea Iranului de a deține vreodată o armă nucleară, traficul care se întoarce în Strâmtoarea Ormuz, care va rămâne gratuit timp de cel puțin 60 de zile, dar și ridicarea sancțiunilor americane și încetarea ostilităților.

Detaliile au fost dezvăluite în timp ce Trump a vorbit la summitul G7 din Franța, unde a spus că SUA vor „bombarda” Iranul dacă acesta nu respectă termenii acordului.

Într-o replică ulterioară, președintele parlamentului iranian și negociatorul cheie, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a convenit asupra acordului cu administrația Trump, a declarat presei de stat că neîncrederea sa față de SUA persistă.

Poliția scoțiană a anunțat că un bărbat a fost pus sub acuzare după o serie de atacuri care au avut loc vineri noaptea la Edinburgh, potrivit The Guardian.

Ofițeri antiterorisți au fost chemați pentru a investiga atacurile în care cinci persoane au fost rănite.

Un bărbat scoțian alb, în ​​vârstă de 36 de ani, a fost arestat vineri. Poliția a adăugat sâmbătă seară târziu: „Un bărbat în vârstă de 36 de ani a fost acuzat în legătură cu o serie de incidente care au avut loc la Edinburgh vineri, 19 iunie 2026. Un raport a fost înaintat procurorului, iar persoana va apărea în instanță la momentul potrivit.”

Poliția a declarat că nu există alte amenințări la adresa publicului.

Ofițerii au fost chemați în zona Sighthill a orașului, unde doi bărbați au fost răniți, vineri, în jurul orei 20:50. Aceștia au fost duși cu ambulanța la Spitalul Regal din Edinburgh.

Un val de proteste din ultimele cinci săptămâni a cerut ca Paz să se retragă din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvern, inclusiv anularea subvențiilor pentru combustibili, și a altor probleme, potrivit AP.

Demonstrațiile au declanșat confruntări violente între demonstranții înarmați cu dinamită și poliția antirevoltă, ducând la cel puțin 365 de arestări și 37 de răniți, potrivit autorităților.

Cel puțin 17 persoane au murit, majoritatea fiind legate de lipsa de îngrijiri medicale cauzată de perturbările transporturilor, potrivit biroului ombudsmanului din Bolivia și organizațiilor pentru drepturile omului.

Baricadele ridicate pe drumuri cheie au izolat efectiv orașul La Paz, declanșând penurii de combustibil și alimente, paralizând transportul și împiedicând pacienții să ajungă la spitale – provocând cel puțin șapte decese din cauza lipsei de asistență medicală, afirmă guvernul.

„Aceasta nu este o stare de urgență pentru a restricționa viața oamenilor. Este o stare de urgență pentru a le reda oamenilor libertatea”, a declarat președintele într-un discurs televizat adresat națiunii.

Portarul echipei Curacao, Eloy Room, a efectuat 15 parade împotriva unui atac neobosit al Ecuadorului, permițând echipei The Blue Wave să obțină o remiză 0-0 împotriva favoritei La Tri, , și să aducă micii națiuni insulare primul său punct la Campionatul Mondial, potrivit AP.

Rezultatul i-a permis, de asemenea, Germaniei, care a învins Coasta de Fildeș mai devreme în cursul zilei, să se califice în Grupa E.

Iată clasamentul din grupa E:

Germania – 6 p (+7)

Costa de Fildeș – 3 p (0)

Ecuador – 1 p (-1)

Curacao – 1 p (-6)

Incendiul a izbucnit miercuri după-amiază într-un depozit de alimente congelate cu o suprafață de 46.400 de metri pătrați, unde arderea izolației, o posibilă scurgere de amoniac și topirea panourilor solare au complicat eforturile de stingere a incendiilor, potrivit autorităților, relatează Le Figaro.

Starea de urgență va „garanta că orașul dispune de resursele de care are nevoie”, a declarat primarul Karen Bass într-un comunicat. „Mirosul de fum s-a răspândit în cea mai mare parte a orașului și încurajăm pe toată lumea să își limiteze expunerea cât mai mult posibil”, a declarat Departamentul de Pompieri din Los Angeles într-o postare pe Facebook.

Incendiul emană fum cu miros de plastic carbonizat

Incendiul a fost ținut sub control depozitul, dar continuă să ardă, emanând fum cu miros de plastic carbonizat. Locuitorilor din cartierul Boyle Heights din estul orașului Los Angeles li s-a recomandat inițial să rămână în case, să închidă ferestrele și să evite să respire aerul cald.

Autoritățile au amenajat adăposturi deschise 24 de ore din 24 pentru persoanele care nu pot evita fumul. Însă pompierii au retras ulterior aceste avertismente, declarând că fumul nu este toxic și este similar cu cel al unui incendiu tipic la o clădire.

Cu toate acestea, oficialii responsabili cu calitatea aerului au emis avertismente, sfătuind locuitorii din zonele afectate să evite toate activitățile în aer liber.

Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, durata zilei în România va fi de aproximativ 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea va avea numai 8 ore și 28 de minute.

După acest moment, zilele vor începe să se scurteze treptat, iar nopțile să devină mai lungi, până la solstițiul de iarnă, care are loc în jurul datei de 21 decembrie.

Dincolo de semnificația sa astronomică, solstițiul de vară este însoțit de numeroase tradiții și superstiții populare, multe dintre ele fiind transmise din generație în generație.

Tradiții populare de solstițiu de vară

În credințele populare românești, perioada solstițiului și zilele din preajma sărbătorii Sânzienelor sunt considerate momente cu o puternică încărcătură simbolică, în care granița dintre lumea văzută și cea nevăzută devine mai fragilă.

Potrivit tradiției, în ziua solstițiului nu este recomandat să se spele rufe, să se coasă sau să se desfășoare alte activități gospodărești considerate obositoare. Se spune că nerespectarea acestor obiceiuri poate aduce ghinion sau poate afecta belșugul gospodăriei.

Totodată, bătrânii îi sfătuiau pe cei tineri să evite certurile și conflictele în această perioadă, existând credința că neînțelegerile apărute în ziua solstițiului se pot prelungi pe tot parcursul anului.

În unele regiuni ale țării, tradiția recomandă evitarea scăldatului în râuri și lacuri în preajma solstițiului, din cauza unor credințe populare potrivit cărora spiritele apelor ar fi mai active în această perioadă.

Etnologii subliniază însă că aceste interdicții fac parte din patrimoniul cultural și din imaginarul popular românesc, fără a avea o bază științifică.

Solstițiul de vară rămâne unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului și continuă să fie însoțit de numeroase obiceiuri și credințe care reflectă legătura strânsă dintre comunitățile tradiționale și ritmurile naturii.