Revenirea oamenilor în apropierea Lunii, prin programul Artemis, marchează o nouă etapă a explorării spațiale. Într-un interviul acordat Mediafax, cosmonautul Dumitru Prunariu explică ce înseamnă această misiune pentru viitorul explorării spațiale, care sunt provocările pentru echipaj și ce rol ar putea avea România în programele spațiale europene.

Victor Stephanovici: Cum priviți misiunea Artemis 2, care duce din nou oamenii spre Lună după mai bine de 50 de ani?

Dumitru Prunariu: Astronauții care zboară acum spre Lună nici măcar nu erau născuți atunci când Apollo 17 s-a întors de pe Lună. Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale. Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă însă un eveniment foarte important pentru întreaga comunitate spațială și marchează începutul unei noi etape a explorării planetare.

„Luna este doar un intermediar spre Marte”

Victor Stephanovici: Care este rolul Lunii în planurile de explorare spațială?

Dumitru Prunariu: Luna este doar un intermediar. Acolo se vor construi baze umane permanente și se vor desfășura activități de explorare a solului și subsolului lunar. Pe Lună vom învăța cum să trăim și cum să folosim tehnologii pe alte corpuri cerești. Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte.

Victor Stephanovici: Programul Artemis este însă și foarte costisitor. Cum vedeți această evoluție?

Dumitru Prunariu: Estimările inițiale pentru lansarea rachetei SLS cu capsula Orion erau de aproximativ 500 de milioane de dolari. În momentul lansării din 2022, costul ajunsese la 4,1 miliarde de dolari. Este o sumă uriașă, mai ales în condițiile în care sectorul privat devine tot mai puternic. Companii precum SpaceX sau Blue Origin concurează deja programele guvernamentale.

„Sectorul privat domină tot mai mult industria spațială”

Victor Stephanovici: Care este cea mai mare diferență între programele spațiale din perioada dumneavoastră și cele de astăzi?

Dumitru Prunariu: În prezent, investițiile private joacă un rol tot mai mare. Companiile dezvoltă rachete reutilizabile, ceea ce reduce costul lansărilor. Elon Musk deține recordul de lansări comerciale de sateliți, iar la un moment dat SpaceX ajunsese să realizeze aproximativ 84% dintre lansările comerciale din lume. NASA începe și ea să schimbe modelul. Nu va mai construi stații orbitale proprii, ci va închiria spațiu pe stații dezvoltate de companii private.

„Tehnologia navelor spațiale s-a schimbat radical”

Victor Stephanovici: Capsula Orion este mult mai avansată decât navele cu care ați zburat dumneavoastră. Ce v-ar impresiona cel mai mult la bordul unei nave moderne?

Dumitru Prunariu: Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Aveam doar câteva programe automate executate de un computer electromecanic. Singurul aparat digital pe care l-am avut la bord a fost un mic calculator de buzunar pe care îl foloseam pentru calcule rapide. Astăzi, toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate.

Victor Stephanovici: Care este cea mai dificilă parte a unei misiuni precum Artemis 2?

Dumitru Prunariu: În primul rând, lansarea cu succes. Misiunea automată Artemis din 2022 a fost amânată de mai multe ori înainte de lansare din cauza unor probleme tehnice descoperite în ultimele momente. De asemenea, scutul termic al capsulei Orion a avut unele probleme la reintrarea în atmosferă, ceea ce a dus la modificarea profilului de reintrare pentru misiunile următoare.

„Imponderabilitatea nu este atât de plăcută pe cât pare”

Victor Stephanovici: Care sunt provocările pentru echipaj în timpul zborului?

Dumitru Prunariu: Imponderabilitatea nu este o stare atât de plăcută precum pare la prima vedere. Ea produce modificări în organismul uman. Zborul spre Lună implică și traversarea unei zone cu nivel de radiații mai mare decât cel de pe orbita Pământului. Pot apărea disconfort muscular sau ușoară atrofie, dar într-o misiune de aproximativ zece zile aceste efecte sunt recuperabile după revenirea pe Pământ.

Victor Stephanovici: Cum se schimbă percepția asupra Pământului atunci când îl vezi din spațiu?

Dumitru Prunariu: Este o imagine extraordinară. Te îndrăgostești de planeta noastră atunci când o vezi de la acea înălțime. Astronauții experimentează ceea ce se numește „overview effect”, o percepție globală asupra Pământului. Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este. Înțelegi atunci că aceasta este casa noastră și că trebuie să o protejăm.

„România ar putea participa mai mult la programele spațiale”

Victor Stephanovici: România ar putea participa la viitoarele misiuni spațiale?

Dumitru Prunariu: Teoretic, da. Practic însă, nivelul implicării este limitat. Mai multe state europene au decis recent să își mărească contribuția la Agenția Spațială Europeană pentru a beneficia de noi proiecte tehnologice și industriale. România a redus însă contribuția cu aproximativ 35%, ceea ce limitează oportunitățile de dezvoltare în acest domeniu.

Victor Stephanovici: Dacă ați avea din nou 30 de ani și ați primi oferta de a merge într-o misiune spre Lună sau Marte, ați accepta?

Dumitru Prunariu: Dacă aș avea din nou 30 de ani, aș pleca imediat spre Marte! Dacă mă întrebați acum, probabil că aș accepta o misiune spre Lună după o perioadă de pregătire medicală și antrenament.

Artemis II, o punte între Apollo și viitor

Într-un material pregătit înaintea interviului, Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II reprezintă mai mult decât o simplă lansare spectaculoasă. Ea marchează reluarea drumului omenirii către spațiul profund și trecerea către o nouă arhitectură a explorării spațiale.

Programul Artemis urmărește construirea unei prezențe umane sustenabile dincolo de orbita joasă a Pământului și testarea sistemelor care vor permite revenirea oamenilor pe Lună, dar și pregătirea misiunilor către Marte. Prunariu spune că fiecare lansare spațială este rezultatul muncii a mii de specialiști – ingineri, medici, cercetători și tehnicieni – și că explorarea cosmosului rămâne unul dintre puținele domenii în care omenirea reușește să coopereze pentru un scop comun.

În opinia sa, astfel de misiuni transmit și un mesaj important generațiilor tinere: marile proiecte științifice și tehnologice nu au dispărut, iar curiozitatea și dorința de explorare continuă să împingă civilizația înainte. „Fiecare lansare este rezultatul unei memorii colective a umanității. Nimeni nu ajunge singur în Cosmos”, spune cosmonautul român.

Jacques Moretti urma să fie interogat pe 7 aprilie de către parchetul din Valais (Elveția) în cadrul anchetei privind incendiul de la Crans-Montana. Cu toate acestea, această a treia audiere a fost amânată pe termen nelimitat din motive medicale, potrivit Le Figaro. „Având în vedere certificatele medicale depuse, audierea programată pentru 7 aprilie 2026 în cazul lui Jacques Moretti este amânată pe termen nelimitat”, a declarat Béatrice Pilloud, procurorul general al cantonului Valais (vestul Elveției), într-un mesaj adresat părților implicate, o copie fiind obținută de AFP.

Conform documentelor medicale consultate de Le Figaro, Jacques Moretti suferă de depresie de la tragedia de la barul său, Le Constellation, situat în stațiunea de lux Crans-Montana. În dimineața zilei de 1 ianuarie, 41 de persoane au murit și alte 115 au fost rănite într-un incendiu devastator care a izbucnit în subsolul barului. Printre victime s-au numărat clienți – unii dintre ei foarte tineri – precum și membri ai personalului (chelneri, DJ și un agent de securitate).

Jacques Moretti, în vârstă de 49 de ani, „suferă de depresie reactivă în urma șocului posttraumatic suferit după incendiu și încarcerarea ulterioară”, a explicat medicul său într-un certificat datat 18 martie, în urma unei consultații din 13 martie. „Din acea zi, a descris dificultăți de a adormi și o stare de confuzie cu mai multe episoade de uitare”, a continuat medicul, care i-a prescris pacientului său medicamente antidepresive.

O audiere poate dura mai mult de 10 ore

Managerul barului ar fi slăbit 10 kilograme în trei luni: a trecut de la 87 kg în decembrie 2025 la 72 kg în martie 2026, conform unui alt certificat de la același medic din 31 martie. Această pierdere în greutate se explică printr- o „pierdere a poftei de mâncare” .

Confruntat cu acest diagnostic, medicul lui  Jacques Moretti  a concluzionat că „îi era dificil în starea sa actuală să fie supus unui interogatoriu”. Aceste audieri în fața procurorului și a zecilor de avocați ai părților civile durează în medie o zi întreagă, între orele 9:00 și 19:00, și se pot prelungi mai mult, în funcție de decizia procurorului.

Jacques Moretti, un cetățean francez care locuiește în Elveția de aproximativ zece ani, este principalul suspect în ancheta privind incendiul de la Constellation – alături de soția sa, Jessica, originară din Cannes, care se afla în bar în noaptea tragediei. Deocamdată, nu a fost comunicată nicio dată pentru un nou interogatoriu niciuneia dintre părți. Potrivit medicului lui Moretti, acesta nu poate „comenta acest lucru” și explică faptul că „așteaptă rezultatele tratamentului său”. Cei doi manageri au fost deja interogați de două ori de la începerea anchetei penale împotriva lor. Jacques Moretti a fost, de asemenea, plasat în arest preventiv  pe 9 ianuarie – în urma interogatoriului inițial – și apoi eliberat pe 23 ianuarie, după plata unei cauțiuni de 200.000 de franci elvețieni. El și soția sa au fost ulterior supuși unor „măsuri coercitive”.

Alte persoane au fost puse sub acuzare

Pe lângă soții Moretti, alte persoane – reprezentanți ai municipalității Crans-Montana – au fost puse sub acuzare de către parchetul din Valais. Printre acestea se numără șeful serviciului de securitate și predecesorul său, un fost consilier municipal responsabil cu securitatea, precum și actuali sau foști funcționari ai securității din Crans-Montana. Actualul primar,  Nicolas Féraud , este, de asemenea, anchetat și va fi interogat pe 13 aprilie.

„Am participat la prima întâlnire de lucru a Comitetului Interministerial pentru depunerea candidaturii României în vederea găzduirii finalei Ligii Europa din 2028/2029 în București, pe Arena Națională. Prin această candidatură, ne asumăm responsabilitatea asigurării tuturor condițiilor europene atribuite unui eveniment de asemenea anvergură, iar componenta de transport are un rol foarte important atât pentru transportul public al călătorilor, cât și pentru tranzitul vizitatorilor din orașe sau țări europene”, a transmis Scrioșteanu, pe Facebook.

În cadrul ședinței Comitetului Interministerial:

a fost adoptat Regulamentul de Funcționare a Comitetului Interministerial
au fost analizate angajamentele pe care România trebuie să și le ia
a fost stabilit calendarul de implementare accelerat pentru a respecta termenele UEFA

„Prima formă a scrisorii de garanție va fi analizată la sfârșitul lunii aprilie, iar procesul de semnare a documentelor necesare pentru dosarul de candidatură va avea loc pe 15 mai”, a mai transmis Scrioșteanu.

Anunțul oficial al UEFA privind orașele gazdă pentru edițiile din 2028 și 2029 este așteptat în luna iunie.

Ședința a fost organizată de Guvernul României, în parteneriat cu Federația Română de Fotbal.

„În calitate de secretar de stat, am făcut parte și din comitetul de organizare al meciurilor aferente campionatul european de fotbal organizate în România din 2021 și, tot din această calitate, am coordonat realizarea liniei feroviare Gară de Nord București – Aeroport Internațional Otopeni, obiectiv asumat de noi în candidatura pentru organizarea acelor meciuri”, a mai spus el.

Medical sources told ProSport that the former national team coach suffered a heart attack this morning at the hospital.

It all happened Friday morning, when Lucescu Sr. was set to be discharged from the hospital following recent health issues.

Mircea Lucescu, 80, fainted Sunday at the national team’s training camp during the technical meeting preceding the final practice before the team’s departure for Slovakia.

Since then, the head coach has been hospitalized at the Bucharest University Emergency Hospital for monitoring and specialized treatment. This week, he underwent the implantation of a defibrillator.

“During the morning, the patient suffered an acute myocardial infarction. He was taken in for emergency care and promptly received the necessary medical and therapeutic interventions, in accordance with current protocols. Currently, his condition is stable, under close specialist monitoring. The patient remains hospitalized in the Cardiology Department, where he is receiving appropriate medical care,” announced the Bucharest University Emergency Hospital.

Mircea Lucescu is reported to have suffered a second heart attack. ProSport sources claim that the former national team coach’s condition is currently critical and that his family has requested that he be flown to a clinic in Vienna.

The second cardiac event occurred shortly after the Bucharest University Hospital announced that Mircea Lucescu had been stabilized and was under close specialist monitoring.

SUUB states that the patient is currently undergoing specialized cardiac treatment, with no new pathological developments.

Mircea Lucescu is stable, conscious, and cooperating with the medical staff.

“We continue to develop Romania’s farms and villages using European funds. In the first quarter of 2026, payments totaling over 1.3 billion lei (256 million euros) were made through mechanisms managed by the Managing Authority for the 2023–2027 CAP Strategic Plan and implemented by the Agency for Rural Investment Financing,” the minister stated.

According to him, the funds are directed toward investments in agriculture and local communities. “The funds allocated to beneficiaries support the development of farms, the expansion of processing facilities, and the modernization of villages and municipalities,” Barbu noted.

The minister thanked the institutions involved in managing the funds. “I thank my colleagues at the Managing Authority and AFIR for their constant efforts to ensure that Romania attracts and efficiently utilizes European funds.”

“We continue to use all available sources of funding to increase investments in Romanian farms, factories, and communities,” the Minister of Agriculture added.

Comisia Tehnică, condusă de directorul tehnic Mihai Stoichiță, a analizat situația echipei naționale și a stabilit mai multe opțiuni pentru postul rămas vacant după încheierea mandatului lui Mircea Lucescu. Printre acestea, Gheorghe Hagi a fost susținut în unanimitate de membrii comisiei, potrivit unui comunicat al Federației Române de Fotbal.

Un alt tehnician nominalizat de forul național este Edward Iordănescu.

Propunerile urmează să fie înaintate Comitetului Executiv al FRF, care se va reuni miercuri, 8 aprilie, pentru a decide cu cine vor fi demarate negocierile pentru preluarea conducerii tehnice a naționalei.

Decizia finală va aparține Comitetului Executiv. Ulterior președintele FRF va primi mandatul pentru a negocia cu candidatul ales.

Anunțul oficial privind noul selecționer al României va fi făcut după finalizarea tuturor formalităților contractuale.

„Federația Silva este deranjată că își vor pierde funcțiile de conducere oameni care au tratat regia ca pe propria moșie”, spune Buzoianu, după ce Federația a contestat în instanță Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Romsilva.

„Șoc. Ne surprinde că un proces ultra-dezbătut un an de zile, transparent, în care se pierd funcții de conducere de oameni care au tratat ca pe moșie proprie instituția…e contestat de cei care pierd acele funcții. Ce spune Hotărârea de Guvern? Reorganizare, tăiere de posturi de conducere inutile, concursuri pentru posturile de conducere vacante, contracte de mandat semnate și criterii de performanță stabilite clar”, arată ministrul.

De celalată parte, Buzoianu arată ce cere Federația Silva: „Să se suspende orice concurs. Doamne ferește să fie date concursuri. Doamne ferește să fie puse criterii de performanță. A, și toate acestea, cu tăcerea conducerii Romsilva care ne transmite oficial, sub semnătura directorului general Jean Vișan că nu prea e interesat de susținerea în instanță a reorganizării, pe care, de altfel, și-a și asumat-o”.

Eu zic atât: vom merge în instanță și vom argumenta decența și legalitatea. Nu ne lăsăm în fața disperării a conducerii Romsilva care crede că îi va mai merge mulți ani de zile cu incompetența și corupția”, avertizează Diana Buzoianu.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a reacționat după ce a fost numit noul director general al Romsilva după decizia luată de Consiliul de Administrație.

Diana Buzoianu a declarat că nu are încredere că schimbările necesare vor avea loc și avertizează că procesul de reformă se va întinde pe o perioadă lungă de timp.

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Buzoianu a explicat că a evitat orice comentariu pe durata selecției pentru a nu influența procedura. După finalizarea concursului, ea a ieșit în față cu o poziție.

Proiectul legislativ a fost adoptat în ședința de miercuri a Senatului, cu 64 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și 2 abțineri, urmând să fie dezbătut în Camera Deputaților, forul decizional.

Noile reglementări introduc măsuri precum supravegherea video extinsă pe stadioane, sancțiuni mai dure pentru suporteri, restricții privind consumul de alcool și limitarea utilizării materialelor pirotehnice. Consumul de băuturi alcoolice ar urma să fie permis în zone speciale, fără acces în tribune.

Șase cluburi din Superliga de fotbal au reacționat după decizie

Oțelul Galați, Farul Constanța, Universitatea Craiova, Dinamo București, Universitatea Cluj și Petrolul Ploiești au acuzat, prin comunicate oficiale, lipsa consultării și efectele negative asupra suporterilor și organizării meciurilor.

Cluburile susțin că forma actuală a proiectului este dezechilibrată și departe de standardele europene. Acestea avertizează că măsurile propuse ar putea afecta atmosfera din tribune și ar îndepărta publicul de pe stadioane.

Cluburile fac apel la autorități să reanalizeze modificările și să inițieze consultări reale cu toate părțile implicate. Ele subliniază că sunt dispuse să contribuie la elaborarea unei legislații echilibrate, care să asigure atât siguranța, cât și menținerea spiritului autentic al fotbalului.

„Farul Constanța a urmărit cu deosebit interes modificarea Legii 4, prin care ar trebui ca fiecare eveniment sportiv să se transforme într-un moment pe care fiecare suporter să îl aștepte cu și mai mult interes. […] Am constatat, din păcate, că forma finală a acestei legi […] nu aduce sub nicio formă beneficii, ci doar alte constrângeri”, a transmis clubul Farul Constanța.

Reprezentanții clubului au subliniat că nu au fost consultați în procesul legislativ și au avertizat că noile reguli pot adânci diferențele față de campionatele europene de top.

La rândul său, Universitatea Craiova a criticat dur proiectul, considerându-l dezechilibrat și dificil de aplicat:

„Analiza prevederilor incluse în proiect evidențiază o serie de măsuri care […] generează dificultăți operaționale semnificative, costuri suplimentare și riscuri sporite atât pentru organizatori, cât și pentru suporteri. Practic, prin aceste modificări aberante, legiuitorul nu face altceva decât să alunge suporterii din tribune”, spun reprezentanții clubului din Craiova.

Dinamo București a atras atenția asupra necesității unui cadru legislativ clar și previzibil

„Orice cadru legal care limitează exercitarea unor drepturi […] trebuie să fie clar, previzibil și lipsit de ambiguități. Sportul înseamnă performanță și fair-play, dar și suporteri”, se arată în comunicatul Dinamo.

Critici similare au venit și din partea celor de la U Cluj, care consideră legea „anti-fotbal”: „Modificările aduse Legii […] reprezintă […] o transformare a evenimentului sportiv dintr-un spectacol social într-un exercițiu de supraveghere și birocrație”.

De asemenea, Oțelul Galați a transmis că noile prevederi „nu aduc beneficii reale nici suporterilor, nici spectacolului sportiv”.

Totodată, FC Petrolul Ploiești a avertizat asupra „constrângerilor, costurilor suplimentare și riscurilor crescute” generate de lege.

Potrivit FRH, Eva Kerekes (CS Gloria Bistrița) a părăsit lotul din motive medicale și nu va putea evolua. În locul ei, selecționerul Ovidiu Mihăilă a convocat-o pe Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov).

Naționala României se reunește duminică pentru ultimele două meciuri din faza grupelor competiției EHF Euro Cup.

România va întâlni miercuri, 8 aprilie, de la ora 19:00, Norvegia, la București. Apoi, „tricolorele” vor evolua împotriva Poloniei, în deplasare, duminică, 12 aprilie, la Radom, de la ora 19:00.

Echipa României ocupă în prezent locul al doilea în grupă, cu un bilanț de trei victorii și o înfrângere. Se află, astfel, la un pas de calificarea la Final Four-ul EHF Euro Cup, programat la finalul lunii septembrie.

Competiția are caracter amical, participând echipele deja calificate la turneul final al Campionatului European 2026, la care România este co-organizatoare.

Întrecerea se desfășoară în paralel cu preliminariile pentru competiția continentală.

Lotul naționalei feminine a României pentru meciurile cu Norvegia și Polonia:

Bianca Bazaliu (Gloria Bistrița)
Alisia Boiciuc (CSM Corona Brașov)
Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița)
Diana Ciucă (Rapid București)
Bianca Curmenț (CSM Corona Brașov)
Asma Elghaoui (SCM Râmnicu Vâlcea)
Alicia Gogîrlă (SCM Craiova)
Sorina Grozav (CSM Corona Brașov)
Gabriela Dumitrașcu (CSM Corona Brașov) – convocată în locul Evei Kerekes
Cristina Laslo (Gloria Bistrița)
Lorena Ostase (Gloria Bistrița)
Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)
Elena Roșu (Dunărea Brăila)
Sonia Seraficeanu (Gloria Bistrița)
Ștefania Stoica (Gloria Bistrița)
Alexandra Szoke (CSM București)

Naționala este coordonată de selecționerul Ovidiu Mihăilă, ajutat de Iulia Curea (antrenor secund) și Daniel Apostu (antrenor cu portarii).

Guvernul nu are nici o altă șansă decât să meargă înainte cu Ilie Bolojan ca prim-ministru, spune, la RFI, fostul premier Theodor Stolojan. Acesta speră că PSD nu va rupe coaliția în urma consultării interne din 20 aprilie.

Theodor Stolojan analizează criza politică iminentă din coaliție.

„Ca să mă exprim pe românește, asta ne mai lipsește, ca în perioada următoare să intrăm într-o situație din asta de instabilitate politică. Politică, politică, guvernamentală și capacitatea Guvernului de a lua deciziile necesare”, potrivit premierului.

Fostul prim-ministru subliniază că „premierul Bolojan ne-a spus foarte limpede într-o conferință de presă că în lunile care urmează până la sfârșitul lui august, România are de depus două cereri de plată pentru fondurile europene din PNRR, care se termină la sfârșitul lui august, două cereri care însumate înseamnă peste opt miliarde de euro. Imaginați-vă ce înseamnă. Și sigur că între timp trebuie realizate și proiectele și reformele, jaloanele acelea pe care trebuie să le aprobăm, pentru a putea depune aceste cereri de plată”.

În opinia sa, „noi nu avem nici o altă șansă decât să mergem înainte cu premierul Bolojan, care știe ce are de făcut și sigur, va fi în mâna Parlamentului, dacă Parlamentul va susține în continuare măsurile pe care premierul Ilie Bolojan e obligat să le ia, dacă vrem ca România să mai fie o țară credibilă pe piețele financiare naționale și internaționale”.