În fiecare an, pe 2 februarie, la Gobbler’s Knob, în localitatea Punxsutawney, Phil este „consultat” pentru a oferi o prognoză pe termen lung. Dacă își vede umbra, iarna va continua, dacă nu, primăvara va sosi mai devreme. Anul acesta, marmota a indicat o iarnă prelungită, spre bucuria publicului adunat la eveniment, arată CNN.

Calendarul astronomic și precizia lui Phil

Indiferent de predicția lui Phil, iarna astronomică se încheie la echinocțiul de primăvară, pe 20 martie, la ora 10:46 ET. Totuși, vremea reală nu urmează întotdeauna calendarul și nici prognoza simbolică a marmotei.

Deși legenda afirmă că același „Phil” ar fi activ încă din anii 1800, acuratețea predicțiilor sale este modestă. Datele NOAA arată că, în ultimele douăzeci de ani, marmota a avut dreptate în aproximativ 35% dintre cazuri. Este o rată comparabilă cu o simplă aruncare de monedă, cap sau pajură.

În 2025, de exemplu, predicția unei ierni lungi nu s-a confirmat: februarie a avut temperaturi normale, iar martie a fost a șasea cea mai caldă din istoria măsurătorilor la nivel național.

Ce spun specialiștii

Specialiștii de la National Weather Service – Climate Prediction Center estimează pentru februarie un tablou mixt. Temperaturile vor fi mai scăzute decât media în mare parte din estul țării și vor fi valori peste normal în vest și în câmpiile sudice. Restul regiunilor au șanse similare pentru temperaturi în jurul mediei. Trebuie totuși menționat: chiar și cu tehnologiile moderne, prognozele pe termen lung rămân dificil de realizat.

Tradiția spune că urmează șase săptămâni de iarnă, însă datele climatice oferă o imagine mai complexă – cu zone reci, altele anormal de calde și o tendință generală de încălzire. În aceste condiții, predicția lui Punxsutawney Phil rămâne mai degrabă o tradiție folclorică decât o prognoză meteorologică reală.

Musk a susținut că integrarea celor două companii va permite, pe termen lung, construirea unor „centre de date orbitale”, o idee pe care o vede realizabilă în următorii doi-trei ani. Însă analiștii spun că, în prezent, xAI are o problemă mult mai concretă – cheltuiește miliarde de dolari și trebuie să țină pasul cu rivali deja bine finanțați precum OpenAI, Google sau Anthropic.

„Centrele de date în spațiu sunt un obiectiv îndepărtat. Realitatea este că xAI are nevoie de bani acum”, a explicat Tim Farrar, expert în industria sateliților și telecomunicațiilor și președintele firmei de analiză TMF Associates, pentru CNBC.

xAI, pierderi mari și cursă contra cronometru

Într-o postare publicată luni, Musk a afirmat că „cea mai ieftină formă de putere de calcul pentru inteligența artificială va fi, în cele din urmă, în spațiu”. Totuși, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI presupune investiții uriașe pe Pământ, nu pe orbită.

Potrivit informațiilor prezentate investitorilor, xAI a cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de dolari doar în primele nouă luni din 2025. Deși compania a atras recent 20 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare, competiția din domeniu rămâne extrem de costisitoare.

„Oamenii aruncă zeci de miliarde de dolari către companiile de AI chiar acum. Dar peste șase sau 12 luni s-ar putea să nu mai fie la fel de entuziasmați”, avertizează experții. „Fereastra pentru a obține bani este deschisă acum, nu știm pentru cât timp”.

SpaceX este cheia

Pentru Musk, SpaceX reprezintă cea mai solidă sursă de capital. Compania este susținută de succesul Starlink, serviciul de internet prin satelit care numără milioane de clienți și mii de sateliți activi.

Mai mult, SpaceX pregătește o posibilă listare la bursă care ar putea deveni una dintre cele mai mari din istorie, la o evaluare estimată de până la 1.500 de miliarde de dolari. Integrarea xAI în structura SpaceX permite atragerea de capital sub umbrela unei companii deja profitabilă și bine poziționată.

„SpaceX nu poate investi sume uriașe doar în propriul business, pentru că există limite fizice – nu poți lansa un număr nelimitat de rachete într-un an. Însă, prin xAI, Musk valorifică interesul uriaș al investitorilor pentru inteligența artificială”, spune analistul TMF Associates.

Moment prielnic pentru Musk

Fuziunea are loc într-un moment extrem de favorabil din punct de vedere politic și de reglementare. Administrația Trump a redus presiunea asupra marilor companii de tehnologie, iar autoritățile federale sunt mai deschise față de proiectele SpaceX, inclusiv Starlink.

În anunțul oficial, Musk nu a făcut nicio referire la eventuale obstacole de reglementare și a lăsat de înțeles că tranzacția este deja finalizată. Documente oficiale arată că SpaceX a devenit deja entitatea care controlează xAI.

Un tipar deja cunoscut

Nu este pentru prima dată când Musk își leagă companiile între ele pentru a le menține pe linia de plutire. De-a lungul anilor, Tesla, SpaceX și alte firme din portofoliul său au făcut schimb de resurse, bani și personal.

Investitorii par să accepte acest model, convinși că forța întregului imperiu depinde de stabilitatea fiecărei piese.

„Totul se bazează pe încrederea în Elon Musk. Dacă una dintre companiile sale ar cădea, efectul s-ar răsfrânge asupra tuturor”, spun experți din industrie.

Pentru moment, visul centrelor de date din spațiu rămâne doar o promisiune. Banii, însă, sunt o urgență.

Intervenția a avut loc după ce Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) a fost solicitată, la ora 03,20, de Centrul Maritim de Coordonare (MRCC). Un marinar aflat la bordul navei comerciale Jabrayl Dovlatzadeh, sub pavilion Liberia, avea nevoie de îngrijiri medicale urgente.

Nava comercială se afla oprită în largul portului Sulina, fără posibilitatea de a ajunge rapid la țărm.

Potrivit ARSVOM Constanța, nava de intervenție Sar Apollo a fost trimisă imediat la fața locului pentru evacuarea medicală a pacientului.

Evacuare în numai două ore

Echipajul a ajuns în zona indicată și, la aproximativ o oră de la primirea alertei, marinarul a fost preluat de la bordul navei comerciale.

Marinarul a fost adus la țărm, în portul Sulina, și predat echipajului de ambulanță la exact două ore de la apelul de urgență.

Reprezentanții ARSVOM au transmis public felicitări echipajului navei Sar Apollo pentru rapiditatea intervenției și profesionalismul demonstrat.

Într-o miniserie de interviuri pe parcursul acestui sezon ieșit din comun de rece, Mediafax a vorbit cu responsabilii celor mai mari unități de producție de energie electrică în bandă din țară, defalcat pe trei resurse majore: ape, cărbune, nuclear.

După interviurile cu responsabilii de la Hidrocentrala Porțile de Fier I și II și Complexul Energetic Oltenia, Cosmin Ghiță, directorul general al producăotrului național de energie nucleară, Nuclearelectrica, a detaliat pentru Mediafax măsurile pe care compania le ia pentru asigurarea continuității producției, dar și stadiul investițiilor majore, care sunt menite să dubleze în câțiva ani capacitatea actuală, de aproximativ 1.400 MW.

Pentru producția în ciclu combinat pe gaz, marile proiecte de la Mintia și Iernut, cu o capacitate instalată însumată de peste 2.100 MW, nu sunt încă finalizate.

Nuclearelectrica este o companie listată la Bursa de Valori București și este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține cu 82,49% din acțiuni.

„Nuclearelectrica va avea întotdeauna materie primă necesară”

Reporter Mediafax: În aceste zile geroase, există provocări tehnice din partea vremii, în funcționarea reactoarelor? De exemplu, în ceea ce privește apă disponibilă pentru răcire sau aprovizionarea cu materie primă?

Cosmin Ghiță: În fiecare sezon, specialiștii CNE Cernavodă se asigură că centrala este pregătită pentru sezonul rece. Cele 2 unități nucleare aflate la putere au fost pregătite în prealabil pentru operarea în regim de iarnă. Acest proces se desfășoară în conformitate cu programele și rutinele regulate de întreținere și operare pentru ca în perioada deosebit de rece din zilele anterioare cele 2 unități să opereze la capacitate normală fără provocări asupra securității nucleare, securității mediului, populației sau planului de producție.

Toate sistemele centralei care se pretează la trecerea la regimul de funcționare de iarnă au fost deja plasate în configurația corespunzătoare dinaintea debutului iernii.

Toate sursele de apă de răcire ale reactorului sunt complet disponibile, fiind luate măsuri de prevenire a înghețului prin plasarea sistemelor care pot fi afectate de regimul termic în configurația specifică de iarnă.

Un producător nuclear are, exact prin specificul său, o dependență extrem de redusă de factorul climatic, fie că vorbim de sezonul rece, fie că vorbim de sezonul cald, iar acest aspect s-a văzut foarte clar în comportamentul în timp al celor două unități nucleare fie în condiții de seceta, fie în condiții de temperatură foarte scăzută. Atât timp când sunt asigurate condițiile de operare – și mă refer în primul rând la asigurarea condițiilor de securitate nucleară – factorul climatic, chiar și în condiții provocatoare pentru alți producători, nu are o relevanță foarte mare în cazul Nuclearelectrica.

Un astfel de comportament are la bază un program serios, complex, pro-activ de investiții curente, aferente unor programe multianuale, în securitate nucleară, programe de mentenanță  pro-activă, în așa fel încât să ne asigurăm că unitățile sunt operate în condiții optime și că operarea acestora răspunde necesităților sistemului energetic național, indiferent de condițiile meteo, climatice. Un factor extrem de important îl reprezintă programele de mentenanță preventivă, elaborate și planificate riguros în așa fel încât să ne asigure cadrul de operare optim.

Alt aspect care asigură continuitatea în operare și producție este asigurarea cu materie prima necesară în vederea fabricării fasciculelor de combustibil. Nuclearelectrica va avea întotdeauna materie primă necesară, ceea ce asigură siguranța operării și producției, la care se adaugă interesul, evident atât pentru Nuclearelectrica, cât și pentru industrie, de a menține ciclul integrat de combustibil. Am avut o strategie AGA în acest sens pe care am implementat-o și mă refer la preluarea unor active de la Feldioara, linia de procesare a materiei prime, scopul fiind menținerea și dezvoltarea lanțului integrat de combustibil internațional și prelucrarea acestuia la Feldioara. În doi ani de la operaționalizare, furnizăm dioxid de uraniu către Argentina.

Reporter Mediafax: Dat fiind necesarul ridicat de consum de energie din această perioadă, există probabilitatea să se amâne eventuale programări pentru mentenanță?

Cosmin Ghiță: Știm cât de importantă este pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național energia produsă în bandă, astfel că specialiștii CNE Cernavodă se asigură că operează centrala la cele mai înalte standarde pentru a genera energie electrică în condiții de siguranță.

În acest moment funcționăm normal și asigurăm, prin cele două unități nucleare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, livrarea energiei electrice în condiții optime și la capacitatea normală. Programele de întreținere preventivă și predictivă uzuale se vor desfășura normal în continuare.

În același context, dar și în perspectiva închiderii centralelor pe cărbune, care este stadiul planului de investiții pentru retehnologizare a actualelor reactoare în funcțiune, respectiv punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4?

Proiectele nucleare sunt proiecte complexe, riguroase, a căror dezvoltare necesită un ciclu lungu de pregătire și execuție.

Portofoliul de investiții al companiei care cuprinde investiții strategice, pentru următorul deceniu, este gândit și dezvoltat pentru a acoperi trei arii majore:

Extinderea și diversificarea capacității de producție prin dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă (1400 MW capacitate instalată) și Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) (462 MW capacitate instalată).

Consolidarea siguranței, fiabilității și excelenței operaționale a capacității existente prin: Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, prelungirea duratei de viață cu încă 30 de ani începând cu anul 2030; Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA); Centrul pentru situații de urgență; Modernizarea și dezvoltarea fabricii de combustibil nuclear; Modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea fabricii de prelucrare a concentratelor de uraniu; Transformare și reziliență digitală și alte investiții semnificative preconizate.

Sustenabilitate și inovare prin implementarea instalației de detritiere a apei grele (prima din Europa și a treia la nivel global) și diversificarea portofoliului de produse prin producerea de radioizotopi medicali, cu prioritate acordată domeniului medical din România.

Reporter: Care este stadiul proiectelor de retehnologizare a Unității 1 și cel de dezvoltare a Unităților 3 și 4?

Cosmin Ghiță: Prima fază a proiectului Retehnologizării Unității 1, fază încheiată, a constat în identificarea și definirea activităților necesare pentru retehnologizarea Unității 1, astfel încât aceasta să poată funcționa pentru încă un ciclu de viață de 30 de ani, în baza unui contract între Nuclearelectrica și  actualul proprietar al tehnologiei, CANDU (Atkins Realis).

Faza 2 a proiectului, cea actuală, include asigurarea resurselor financiare pentru implementarea Proiectului de Retehnologizare a Unității 1, pregătirea executării activităților identificate și definite pentru retehnologizarea Unității 1 în Faza 1 și obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare pentru implementarea acestui proiect.

Anul trecut am început lucrările civile de construcție în Proiectul Retehnologizării Unității 1. Avem deja semnat contractul critic pentru finalizarea în termen a acestui proiect, contractul EPC (Engineering, Procurement, Construction). Concret, asta înseamnă: elaborarea proiectului detaliat și a detaliilor de execuție, achiziția de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și a lucrărilor de retehnologizare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1. Valoarea estimată a contractului este de 1,9 miliarde EUR. Recent, am  obținut finanțare de 540 milioane de euro de la sindicatul bancar condus de JP Morgan,  un argument pentru soliditatea proiectelor derulate de SNN. Tot pentru Retehnologizarea Unității 1, am început lucrările  pregătitoare pentru infrastructură, fabricarea multor echipamente cu ciclu lung de fabricație, dar și partea de inginerie ce va susține modificările în urmă acestui proces și va asigura încă 30 de ani de funcționarea a U1.

Faza 3 a proiectului va începe cu oprirea Unității 1 în 2027 și constă în executarea efectivă a lucrărilor Proiectului de Retehnologizare  în instalațiile unității, precum și repunerea acesteia în funcțiune, în vederea exploatării comerciale pentru un nou ciclu de exploatare de 30 de ani.

În cazul Unităților 3 și 4, avansul constă, de asemenea, în semnarea  Contractului EPCM (3,2 miliarde euro), cu o durată estimată de 108 luni, contract structurat în două faze:  faza LNTP (Limited Notice to Proceed), cu o durata între 24-30 de luni și, ulterior, sub rezervă perfecționării și convenirii condițiilor comerciale și a luării Deciziei Finale de Investiție în conformitate cu Acordul de sprijin dintre statul român și SNN, faza FNTP (Final Notice to Proceed) cu o durata între 80-84 de luni. La sfârșitul celei de-a două faze a contractului EPCM, vom reexamina fezabilitatea proiectului pe baza noilor indicatori tehnici și economici, următorul pas fiind adoptarea Deciziei Finale de Investiție. Proiectul beneficiază de sprijinul statului român prin Acordul între stat și SNN, statul oferind garanții, mecanisme de finanțare, CfD și contribuția în natură cu rezervele de apă grea.

Proiectul Unităților 3 și 4 este un proiect strategic pentru securitatea energetică pe termen lung și recarbonizarea profundă a României, un dezvoltator al lanțului de aprovizionare și o nouă generație de specialiști. Astăzi, odată cu încheierea contractului EPCM, acest proiect este pe drumul cel bun pentru a deveni realitate la începutul anilor 2030.

Este necesar să se asigure capacități cu producție în bandă, cu nivel scăzut de carbon, cu rol de back-up pentru regenerabile. Și aici energia nucleară este o soluție certă.

Excelența nucleară, în operare și în dezvoltarea de proiecte,  se obține în principal prin crearea de echipe, prin încredere și prin valorificarea capacităților umane.

Asociat proiectelor de investiții, dezvoltarea strategiei de resurse umane a fost și este un aspect esențial, prioritar pentru Nuclearelectrica. Am inițiat de câțiva ani un proces de recrutare și de formare a unei noi generații de specialiști pentru a duce mai departe proiectele de investiții, fie că vorbim despre retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4. Avem deja inițiate proiecte de învățământ dual, programe de formare la locul de muncă, internship, mentorat. Tot ce se poate implementa la nivel organizațional pentru acest scop.

Prioritizăm de mulți ani resursa umană în toate felurile: cea internă prin mecanisme de retenție și dezvoltare; cea externă prin strategie de identificare, atragere și retenție. Strategia noastră de resurse umane conține toate aceste elemente. Am angajat în acești ani sute de oameni, îi formăm în cele mai bune condiții. Ei sunt noua generație, una de care nu doar industria nucleară are nevoie, ci România are nevoie pentru a-și menține respectul și recunoașterea la nivel internațional, obținute de generațiile anterioare. Oamenii din nuclear sunt aparte, profesioniști, cu o cultură a securității unică, cea nucleară, diferită de orice altă industrie, extrem de responsabili și mândri de ceea ce fac, cu rezultate pe măsură. România ocupă de ani de zile primul loc la nivel global, din peste 400 de reactoare, în baza factorului de utilizare a puterii instalate.

Reporter Mediafax: Care este ponderea multianuală a energiei nucleare în producția națională în prezent și cu cât va crește (capacitatea și ponderea. Și anul), când România va avea 4 reactoare în funcțiune?

Cosmin Ghiță: Energia nucleară acoperă între 18-20% din necesar. Cu 4 unități CANDU în funcțiune, la începutul anilor 2030, dublăm această capacitate și estimăm că vom asigura 66% din energia curată a României. Dintr-o singură sursă, cea nucleară. Unitățile 1 și 2 în operare evită eliberarea în atmosfera a 10 milioane tone de CO2 anual, cu 4 unități, vom ajunge să evităm 20 milioane tone de CO2 anual. De la punerea în funcțiune a Unităților 1 și 2 am livrat în sistem peste 245 milioane MWh și am evitat eliberarea a 235 milioane tone de CO2, la un factor de capacitate, tot de la punerea în funcțiune, de peste 90%, la ambele Unități.

Prioritizăm securitatea nucleară în operare și  securitatea energetică și independența energetică pentru România. Lucrăm în echipă pentru o industrie nucleară românească ca să fie punct de reper pentru alte state. La Nuclearelectrica, în toată structura de guvernanță corporativă, prin ceea ce noi numim ADN-ul nostru, adică cultura de securitate nucleară,  ne este profund cunoscută valoarea strategică și rolul regional pe care Nuclearelectrica îl conferă României în ecuația deosebit de importantă a securității energetice europene.

Fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei este judecat începând de marți pentru 38 de capete de acuzare, printre care viol, violență domestică, agresiune și infracțiuni legate de droguri. Este unul dintre cele mai grave cazuri care au afectat familia regală în timp de pace.

Marius Borg Høiby, în vârstă de 29 de ani, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit și fiul vitreg al prințului moștenitor Haakon, riscă mai mulți ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat pentru acuzațiile cele mai grave.

Recunoaște doar fapte minore

Avocatul său, Petar Sekulic, a declarat pentru Reuters că clientul său neagă acuzațiile de viol și violență domestică, dar recunoaște unele fapte mai puțin grave. „Nu își recunoaște vinovăția pentru acuzațiile de viol sau violență domestică. Va oferi o explicație detaliată în instanță”, a precizat apărătorul său.

Procesul se va desfășura până la 19 martie, iar inculpatul urmează să depună mărturie miercuri.

Arestat înainte de proces

Cu doar câteva zile înainte de începerea judecății, poliția norvegiană l-a reținut pe fiul prințesei moștenitoare sub suspiciunea de vătămare corporală, folosirea unui cuțit și încălcarea unui ordin de restricție. Instanța a decis plasarea sa în arest preventiv pentru patru săptămâni, iar avocatul său a anunțat că analizează posibilitatea unui apel.

Acuzații de viol și droguri

Potrivit procurorilor, printre acuzații se află un caz de viol prin raport sexual și trei cazuri de viol fără raport sexual. Unele dintre faptele incriminate ar fi fost filmate cu telefonul mobil.

Procurorii au adăugat recent noi capete de acuzare, între care deținerea și transportul a 3,5 kilograme de marijuana.

Într-un dosar anterior, din 2024, acesta a fost suspectat de agresiune fizică asupra unei femei cu care avea o relație. La acel moment, el a recunoscut că i-a provocat vătămări corporale în timp ce se afla sub influența cocainei și alcoolului. „Regret faptele mele”, a transmis el într-o declarație publică.

Familia regală nu va participa la proces

Prințul moștenitor Haakon a anunțat că el și soția sa, prințesa moștenitoare Mette-Marit, nu vor fi prezenți la proces. „Avem încredere că sistemul de justiție va fi corect și echitabil”, a transmis Haakon.

Despre fiul său vitreg, acesta a spus: „Îl iubim, este o parte importantă a familiei noastre. Este cetățean norvegian și are aceleași responsabilități și drepturi ca oricine altcineva”.

Prințul moștenitor a exprimat și compasiune față de presupusele victime: „Ne gândim la ele și știm că multe trec printr-o perioadă dificilă”.

Norvegienii susțin monarhia

Istoricii descriu acest caz drept cea mai gravă criză pentru monarhia norvegiană în timp de pace, chiar dacă inculpatul nu are titlu regal și nu se află în linia de succesiune. Familia regală se confruntă cu probleme de sănătate ale regelui Harald, precum și cu alte controverse recente interioare.

Cu toate acestea, sprijinul public rămâne ridicat. Aproximativ 70% dintre norvegieni susțin monarhia ca instituție, potrivit unui sondaj Norstat realizat pentru postul public NRK.

Declarațiile au fost făcute într-un podcast relansat luni, moderat de un fost oficial FBI devenit comentator politic apropiat liderului american. Donald Trump a reluat și acuzații privind o presupusă fraudă la alegerile din 2020, care nu au fost confirmate de instanțe sau de autoritățile electorale din SUA.

Trump a menționat, de asemenea, că republicanii ar trebui „să preia organizarea alegerilor în cel puțin 15 locuri”. Potrivit Politico, el a susținut că scrutinul nu este corect organizat. „Republicanii ar trebui să naționalizeze votul”, a adăugat liderul SUA.

În Statele Unite, alegerile sunt organizate de autoritățile fiecărui stat. Prin „naționalizarea” votului, Trump sugerează ca organizarea alegerilor să fie preluată la nivel federal, de guvernul de la Washington.

Rezultatele alegerilor, confirmate oficial

Președintele SUA a spus din nou că a câștigat alegerile din 2020 „la scor”, susținând că ar fi existat voturi ilegale, însă nu a prezentat dovezi pentru aceste afirmații. El a făcut referire și la o descindere recentă a FBI într-un birou electoral din comitatul Fulton, statul Georgia, sugerând că „vor apărea lucruri interesante”.

În realitate, zeci de procese intentate după alegerile din 2020 nu au condus la descoperirea unor fraude electorale pe scară largă. În Georgia, atât un audit oficial, cât și o renumărare a voturilor cerută chiar de echipa lui Trump au confirmat victoria lui Joe Biden.

Presiuni pentru schimbarea regulilor electorale

În ultimele luni, Trump și-a intensificat atacurile la adresa rezultatelor alegerilor din 2020. În ianuarie, el a afirmat că mai multe persoane vor fi cercetate penal pentru modul în care au fost organizate alegerile. În paralel, Departamentul Justiției a intentat procese împotriva a aproximativ douăzeci de state, solicitând acces la listele de alegători.

Trump a promis, în 2025, că va semna un ordin pentru a schimba regulile alegerilor, susținând că astfel va aduce „corectitudine” scrutinului din 2026. Până în prezent, un astfel de ordin nu a fost semnat, iar administrația de la Washington nu a explicat cum ar putea fi pusă în aplicare o asemenea măsură fără a încălca Constituția.

Un alt ordin executiv, semnat anul trecut și care viza modificarea regulilor de înregistrare a alegătorilor și a votului prin corespondență, a fost blocat în mare parte de instanțele federale.

La nivelul Uniunii Europene, 9,2% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă în 2024. Situația s-a îmbunătățit față de anul precedent, când proporția persoanelor aflate în această situație a fost mai ridicată, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În România, 10,8% din populație s-a confruntat cu dificultăți în a-și încălzi adecvat locuința în 2024. Deși nivelul rămâne peste media UE, datele indică o ameliorare față de 2023, când procentul era de 12,5%.

Între extremele UE

Comparativ cu alte state membre, România se află într-o poziție intermediară. Situația este mai bună decât în țările cele mai afectate de sărăcia energetică, unde proporția persoanelor care nu își pot încălzi locuința ajunge la 19% în Grecia, 18% în Lituania și 17,5% în Spania, ceea ce înseamnă că aproape una din cinci persoane se confruntă cu această problemă.

România, mai afectată decât Europa Centrală

În același timp, situația din România este mai dificilă decât în numeroase state din Europa Centrală și de Nord. În Germania, 6,3% din populație se confruntă cu această problemă, în Ungaria 6%, în Cehia 4,9%, iar în Polonia 3,3%. La polul opus în Uniunea Europeană se află Finlanda, unde doar 2,7% din populație declară că nu își poate încălzi adecvat locuința.

Datele arată diferențe și între marile economii europene. În Franța, 11,8% din populație se confruntă cu dificultăți în a-și încălzi locuința, un procent ușor mai mare decât în România. În Italia, 8,6% dintre oameni se află în aceeași situație, iar în Slovacia 8,3%, ambele țări având valori sub nivelul României, dar peste media Uniunii Europene.

Nordul mai protejat, Sudul mai expus

Fenomenul este influențat de nivelul veniturilor, de costurile energiei, eficiența energetică a locuințelor și de condițiile climatice.

Țările din Europa de Nord, unde locuințele sunt mai bine izolate și sistemele de sprijin sunt mai extinse, înregistrează cele mai scăzute valori. În schimb, în state din sudul și estul Europei, inclusiv România, proporția populației afectate rămâne mai ridicată, în principal din cauza veniturilor mai mici și a clădirilor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.

Început pe 26 octombrie 2025, la Fort Worth, în Texas, marșul se desfășoară pe un traseu de aproximativ 3.700 de kilometri, având drept destinație Washington, D.C.
Luni, călugării au ajuns la Richmond, în Virginia, împlinind 100 de zile consecutive de mers, după ce au traversat, pas cu pas, opt state din sudul și estul Statelor Unite: Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Georgia, Carolina de Sud, Carolina de Nord și Virginia.

Ei au parcurs zilnic peste 35 de kilometri, în tăcere sau rugăciune, cu opriri pentru masă, întâlniri cu oamenii care îi așteptau și înnoptare în comunitățile pe care le traversau.
Organizatorii au descris marșul drept un demers non-politic, conceput ca un pelerinaj spiritual dedicat păcii, compasiunii și reflecției, oferit ca răspuns spiritual la conflictele armate din lume, între care este menționat constant și războiul din Ucraina.

Așteptați în toate comunitățile

De-a lungul celor 100 de zile, marșul a atras constant oameni care au ieșit din case pentru a-i vedea pe călugări, care trăiesc, de regulă, retrași, departe de viața publică. Mulți dintre ei au venit din alte localități, unii de la zeci de kilometri distanță. Oamenii i-au așteptat pe marginea drumului cu flori, sticle de apă și pachete cu mâncare, iar unii li s-au alăturat pentru porțiuni scurte de drum.

În multe localități, părinți și bunici și-au adus copiii pentru binecuvântări. De asemenea, bolnavi însoțiți de aparținători au venit special pentru a-i întâmpina. Călugării s-au oprit de fiecare dată, au stat lângă oameni, au meditat, s-au rugat și le-au dăruit brățări simbolice, realizate de ei.

Sprijin constant din partea autorităților

Pe întregul traseu, marșul a beneficiat de sprijin constant din partea autorităților americane locale. Poliția, serviciile de urgență și echipele medicale au asigurat escorta, siguranța și coordonarea traficului în numeroase orașe și comunități.

În orașe importante, inclusiv la Capitoliul statului Carolina de Nord, în Raleigh, au fost organizate adunări publice pentru pace, la care au participat mii de oameni. De-a lungul marșului, călugării au primit și insigne onorifice din partea unor reprezentanți ai forțelor de ordine, ai serviciilor de intervenție și ai administrațiilor locale, ca gest simbolic de respect și susținere pentru caracterul pașnic al inițiativei.

Încercări pe traseu

Drumul nu a fost lipsit de momente dificile. La scurt timp după plecarea din Texas, un accident rutier a dus la rănirea gravă a unor participanți, iar marșul a fost oprit temporar. Unul dintre călugări a suferit răni atât de severe încât i-a fost amputat un picior.

Grupul a parcurs traseul în condiții meteo dificile, inclusiv frig și ploi abundente. O parte dintre călugări au mers desculți pe cea mai mare parte a drumului, până când gheața și zăpada i-au obligat să poarte încălțăminte.

Aloka, câinele pelerinajului

Un simbol al marșului este Aloka, un câine adoptat de comunitatea de călugări, care i-a însoțit pe acest drum. Aloka a mers alături de ei în frig, ploaie și pe distanțe lungi, zi de zi, devenind rapid un reper pentru oamenii întâlniți pe traseu, care îl recunoșteau și îl așteptau cu hrană și apă.

În timpul pelerinajului, Aloka a suferit o accidentare și a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind separat temporar de grup. Organizatorii au anunțat atunci că prioritatea a fost recuperarea lui, iar marșul a continuat fără el o perioadă. După însănătoșire, Aloka a fost readus lângă călugări și continuă să le fie alături, devenind parte din ritmul zilnic al drumului.

Drumul continuă

Ajunși în Virginia, călugării se află acum în ultima parte a traseului. Potrivit programului anunțat de organizatori, sosirea în Washington este urmată de mai multe evenimente dedicate păcii, programate în zilele de 10 și 11 februarie 2026.

Mesajul transmis a fost același pe tot parcursul marșului și este reluat la fiecare oprire: „Fie ca toate ființele să fie bine, fericite și în pace”.

În anul 2024, Ministerul Agriculturii a decis suspendarea permanentă a acțiunilor sistemului antigrindină în mai multe zone, inclusiv în județul Prahova. Mecanismul este utilizat pentru diminuarea riscului de grindină și are rolul de a proteja culturile agricole împotriva fenomenelor meteo extreme.

Ministrul Florin Barbu a explicat atunci că decizia a fost luată la solicitarea fermierilor din Prahova, Buzău și Vrancea, care au susținut că, în perioadele când sistemul antigrindină era activ, ploaia părea redusă, motiv pentru care au cerut oprirea acestuia.

Ordinul, declarat ilegal

Producătorii de vin, reuniți în Asociația Dealu Mare-Tohani, au atacat ordinul în instanță, care a admis acțiunea și a dispus anularea actului normativ. Reprezentanții viticultorilor susțin că actul normativ a fost declarat ilegal și „a provocat daune incomensurabile comunităților și afacerilor din regiunea Dealu Mare și nu numai”.

„În acest moment, ordinul a fost declarat ilegal de către instanțele judecătorești și a fost anulat”, au transmis reprezentanții Asociației, citați de Agrointeligența.

Argumente științifice în sprijinul viticultorilor

În cadrul procesului, poziția viticultorilor a fost susținută nu doar de specialiști din domeniul combaterii grindinei, ci și de cercetători. Potrivit asociației, „victoria în instanță a fost obținută și cu ajutorul cercetării. În opoziție cu acest ordin s-au plasat nu doar specialiștii Autorității de resort antigrindină, ci și cercetători ai Academiei de Științe Agricole și Silvice și ai Institutului pentru Protecția Plantelor”.

Fermieri afectați, fără despăgubiri

Reprezentanții sectorului viticol spun însă că hotărârea instanței vine prea târziu pentru o parte dintre fermele afectate: „Este prea târziu pentru gospodăriile și fermele care au fost lovite de grindină în 2025 și a căror dezdăunare probabil nu va fi făcută niciodată”. Aceștia dau ca exemplu chiar cazul uneia dintre entitățile care au susținut ordinul contestat: „Oltina, societatea lui Cosmin Olteanu, un apropiat al ministrului Barbu, a intrat între timp în reorganizare judiciară”.

De ce numai Prahova?

Viticultorii susțin că sistemul antigrindină funcționează în zonă de zeci de ani și că și-a dovedit eficiența. Potrivit Asociației Dealu Mare-Tohani, mecanismul este utilizat în diferite forme încă din anii ’60. Ulterior, „acesta a fost reorganizat în forma actuală, inițial ca structură-pilot în Prahova, pentru ca apoi, urmare a rezultatelor foarte bune pe care le-a avut, să se extindă la nivel național”.

Aceștia susțin că, în practică, suspendarea a afectat funcțional doar sistemul din Prahova, singurul complet omologat și operațional. „Nu cunoaștem motivul real pentru care ministrul Florin Barbu a ales să suspende sistemul antigrindină în Prahova, și doar în Prahova, în condițiile în care acesta este singurul sistem omologat din țară, fiind în plus certificat la nivelul Uniunii Europene și al României”, au transmis reprezentanții producătorilor prahoveni.

Decizii pe baze științifice

Pentru a evita pierderi economice semnificative, viticultorii solicită autorităților ca, pe viitor, „deciziile administrative cu impact major asupra agriculturii să fie fundamentate pe argumente științifice”.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Descoperite în 1961 într-un sit neolitic din satul Tărtăria, județul Alba, tăblițele au fost incluse de atunci în patrimoniul muzeului clujean și au alimentat peste șase decenii de dezbateri aprinse între arheologi, lingviști și istorici ai religiilor. Cele trei mici piese din lut ars, acoperite cu semne incizate și pictograme, sunt considerate de o parte a specialiștilor drept posibile dovezi ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute până în prezent.

Inițial, tăblițele au fost datate în intervalul 2900–2700 î.Hr., prin analogii cu materiale din Mesopotamia. Analize ulterioare ale resturilor osoase asociate contextului funerar au indicat însă o vechime mult mai mare, de până la aproximativ 5500 î.Hr.

O datare mult mai veche

Dacă această datare ar fi confirmată, semnele de pe tăblițe ar preceda cronologic apariția scrierii cuneiforme sumeriene și a hieroglifelor egiptene. „Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii”, a precizat Felix Marcu, managerul muzeului din Cluj Napoca, citat de Știrile Pro TV.

Unii specialiști interpretează semnele incizate ca o formă incipientă de scriere, comparabilă cu pictogramele timpurii din Sumer, sugerând existența unei tradiții locale de codificare a informației. Alții atrag atenția că ar putea fi vorba doar de simboluri rituale sau mărci cu semnificație religioasă, care nu îndeplinesc criteriile riguroase ale unui sistem de scriere propriu-zis.

Sub semnul întrebării

Controversa a fost amplificată și de modul în care tăblițele au fost conservate imediat după descoperire. Pentru a fi întărite, ele au fost arse în laborator, procedeu care a compromis ulterior posibilitatea unei datări directe prin Carbon-14. Au apărut astfel inclusiv suspiciuni de fals sau de intervenție ulterioară asupra semnelor, în urma unor asemănări între simbolurile de pe tăblițe și reprezentări sumeriene cunoscute în literatura populară din anii ”60. Deși ipoteza falsului nu a fost demonstrată, ea continuă să fie invocată în dezbaterea științifică.

Potrivit unei alte ipoteze, semnele ar fi putut servi drept instrument de memorie pentru ceremonii religioase, legate de ciclurile Soarelui și ale Lunii, sugerând că nevoia de a codifica sacrul ar fi precedat nevoia de evidență administrativă.

În timp, tăblițele de la Tărtăria au fost integrate și într-un discurs identitar mai larg, uneori speculativ, care leagă vechimea semnelor de ideea unei continuități multimilenare în spațiul carpato-danubian. Aceste interpretări depășesc însă datele arheologice verificate și țin de mitologiile construite ulterior.

Fără un verdict încă

Expoziția prezintă atât ipotezele existente, cât și limitele cunoașterii actuale, iar materialele explicative indică faptul că dosarul Tărtăria rămâne deschis.

Indiferent dacă vor fi sau nu recunoscute vreodată drept cea mai veche scriere din lume, tăblițele de la Tărtăria continuă să provoace întrebări fundamentale despre originile scrisului și despre felul în care ne raportăm la trecut.