Afirmația îi aparține lui Ian Charles, partener principal la Arctos Partners, o firmă de investiții specializată în achiziția de participații în cluburi sportive, care administrează active de aproximativ 15 miliarde de dolari. Compania este cunoscută pentru investițiile sale în cluburi din competiții profesioniste de top.

Sportul live rămâne conținut premium

Potrivit acestuia, pe măsură ce conținutul video generat de AI devine tot mai răspândit și mai ieftin de produs, evenimentele sportive live rămân printre puținele tipuri de conținut pentru care publicul este dispus să plătească. „Sportul este singurul conținut care trebuie urmărit în timp real”, a declarat Ian Charles, citat de CNBC.

El apreciază că sportul oferă o experiență colectivă greu de înlocuit de alte forme de divertisment digital: „Oamenii caută conexiune, apartenență și emoție. Un meci important oferă exact acest lucru – trăit împreună, în comunitate”.

De la active de imagine la investiții profitabile

Investitorul american a explicat că echipele sportive au evoluat de la active de prestigiu, deținute mai ales pentru imagine, la afaceri structurate, cu reguli clare și acces tot mai larg pentru investitori instituționali. În ultimii ani, fondurile de investiții au început să intre în acționariatul cluburilor prin participații minoritare, o schimbare care a contribuit la creșterea valorii și la profesionalizarea managementului sportiv.

„Nimeni nu poate concura direct cu tine pe piața locală a evenimentelor sportive”, a spus el, subliniind caracterul rar al acestui tip de activ.

Sportul, un activ stabil și atractiv și pentru Europa

Din punct de vedere economic, echipele sportive beneficiază de venituri stabile din drepturi de difuzare, sponsorizări și bilete, multe dintre acestea fiind stabilite prin contracte pe termen lung. Acest tip de structură face ca sportul să fie perceput ca un activ mai predictibil decât alte investiții, a arătat Charles Ian.

În opinia sa, această tendință nu este limitată la Statele Unite, ci este relevantă și pentru Europa, unde marile competiții de fotbal și alte sporturi atrag audiențe globale și generează venituri tot mai mari din drepturi TV și distribuție digitală.

„Marile competiții sportive continuă să capteze atenția publicului la nivel global, indiferent de evoluția economiei. Tocmai această capacitate le face tot mai valoroase pentru investitori și pentru industria media”, a mai declarat reprezentantul Arctos Partners.

Proiectul de lege a trecut, marți, de comisiile de specialitate din Senat. Acesta vizează modificări asupra modului în care Academia Română își administrează bunurile și își alege conducerea.

„Un grup de senatori încearcă să treacă în mai puțin de 24 de ore o lege care vizează Academia Română și are mai multe prevederi abuzive. În primul rând, se propune ca mandatele președintelui să nu mai fie limitate, ceea ce pare o lege cu dedicație pentru domnul Ioan-Aurel Pop. În al doilea rând, se propune o schemă de devalizare, prin care toate posesiile Academiei se pot muta într-o fundație privată. În al treilea rând, inițiativa prevede că Academia Română evită transparența și controlul asupra utilizării fondurilor publice. Dacă zilele acestea discutăm despre o reducere cu 10% a cheltuielilor, Academia Română ar fi exceptată. Această lege și insistența cu care unii o împing în Senatul României seamănă foarte mult cu controversatul dosar Romexpo, acolo unde era un prejudiciu estimat la jumătate de miliard de euro pentru statul român”, a declarat senatorul USR Ștefan Pălărie.

Conform comunicatului transmis de USR, „cea mai gravă modificare este o derogare de la Codul administrativ și transferul administrării patrimoniului Academiei către Fundația privată «Patrimoniu», care va funcționa cu autonomie sporită și cu diminuarea drastică a controlului public”.

O altă problemă semnalată de partid este concentrarea puterii în mâna președintelui. Potrivit USR, „inițiativa modifică durata mandatului președintelui de la 4 la 5 ani și, mai grav, elimină orice limită a numărului de mandate”, fapt care, practic, „creează posibilitatea exercitării pe viață a funcției”.

Referitor la eliminarea controlului extern, sursa citată menționează că „inițiativa prevede creșterea numărului maxim de membri de onoare din țară de la 40 la 50 și elimină avizele externe în materie de personal și salarizare, precum și avizul Ministerului Muncii pentru statul de funcții”.

În timp ce la televizor ministrul vorbește despre oportunități, exporturi și beneficii economice, în comisie Barbu ar fi evitat răspunsurile ferme și a lăsat fără explicații esențiale impactul real asupra agriculturii românești, concurența neloială, riscurile pentru securitatea alimentară și vulnerabilitățile României la frontieră, reclamă parlamentarii AUR.

Deputatul AUR Bogdan Velcescu a criticat semnarea acordului Mercosur fără consultare reală, a pus sub semnul întrebării modul în care a fost luată decizia și a demontat discursul oficial al ministrului Barbu privind exporturile și beneficiile economice invocate în legătură cu acest acord: „Mi-aș fi dorit să avem discuțiile astea foarte benefice în iulie, dacă nu s-a putut să le avem înainte de semnat, în mai, în aprilie, în februarie, oricând puteați dumneavoastră, să nu venim să avem dezbaterile și discuțiile astea acum, după semnare. (…) PSD, PNL, USR, UDMR, minorități, s-au pus de acord în semnarea acestui tratat sau a fost o decizie a doi oameni, eventual trei? (…) Am avut o discuție cu Leonardo Coutinho, un brazilian, director al unui ,,think tank” de geopolitică. Și mi-a spus omul în felul următor: Domnilor, în Europa luați o mare țeapă. Eu, ca brazilian, vă spun așa. Brazilia face parte din BRICS. Majoritatea lanțurilor de aprovizionare din Brazilia sunt gestionate și controlate de China. Majoritatea terenurilor fertile din Brazilia sunt gestionate și controlate, prin interpuși, tot de China. Importatorul numărul unu din Brazilia este China. Ce ajunge în Europa este ce rămâne nevândut pentru China. A venit argumentul că vom exporta piese, vom exporta tehnologie în Brazilia, în Paraguay, în Argentina. Nimic mai fals”.

Deputatul AUR Călin Matieș, vicepreședinte al Comisiei pentru agrcultură, a cerut ca analiza acordului Mercosur să pornească de la securitatea alimentară și a avertizat asupra efectelor importurilor asupra producătorilor români:

„În primul rând, trebuie să analizăm în acest acord Mercosur securitatea alimentară, nimic altceva. (…) 0% dintre români mor de foame, 30% trăiesc. Deoarece cam ăsta e raportul din ceea ce importăm la industria alimentară și deficitul de balanță comercială. (…) Nu suntem cei mai tari pe piese auto în Uniunea Europeană. (…) Ne vine materia primă, le împletim cablurile aici și le dăm înapoi în Germania. (…) În momentul în care a fost liberalizat importul de miere din Ucraina, acele mii de tone de miere, un apicultor din Blaj, al treilea exportator din România, a spus că a închis fabrica. (…) În momentul în care au venit pulpele la 5 lei, s-ar putea să înceapă să dea afară industria asta”.

Ionelia Priescu, deputat AUR, a acuzat autoritățile de incapacitate în controlul importurilor și a arătat că acordul Mercosur va adânci haosul de la frontieră: „Din situația transmisă de ANSVSA reflectă foarte clar controlul superficial pe care noi îl avem ca țară la frontieră. (…) Numai la o singură vamă, anul trecut, au intrat 340.000 de tone de alimente și produse agroalimentare și s-au făcut pe această cantitate uriașă doar 113 controale. Peste tot, controlul este absolut derizoriu”.

UPDATE

În urma conferinței de presă susținute marți, Codin Maticiuc a anunțat că cei 565.000 de euro donați de brașoveni vor fi investiți în spitale publice din Brașov care au nevoie de renovare, modernizare sau dotări.

Aceste fonduri provin din donații ale oamenilor și companiilor care au dorit să ajute, iar scopul este ca banii să producă rezultate cât mai vizibile.

În acest sens, Maticiuc a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook că suma va fi redirecționată către „alte spitale publice din Brașov care au nevoie reală de renovare, modernizare sau dotări.”

El a făcut un apel către donatori să-și exprime dorințele privind destinația banilor și către managerii de spitale care au nevoie de sprijin, pentru a propune „proiecte clare, aplicabile.”

Decizia finală va fi luată în două luni, iar publicul va fi informat despre spitalul și proiectul ales care vor primi finanțarea de 565.000 de euro.

Între timp, Consiliul Județean Brașov a aprobat un proiect major de consolidare și modernizare a Stationarului Mârzescu, care va schimba clădirea din temelii. Astfel, dacă s-ar folosi acum fonduri private, „există riscul real ca tot ce facem să fie desfăcut ulterior.”

Inițiativa urmărește ca banii să fie alocați „acolo unde pot fi folosiți imediat și corect,”

Știrea inițială

Lucrările de renovare a pavilionului Mârzescu, unde sunt internați pacienți oncologici, nu vor mai începe, deși în urmă cu mai puțin de două săptămâni se anunțase demararea acestora.

Informația a fost făcută publică de Codin Maticiuc, președintele Fundației Metropolis, printr-o postare pe Facebook adresată brașovenilor.

Conform informațiilor obținute de MEDIAFAX, demararea proiectului nu va mai avea loc, urmând să fie supusă ulterior dezbaterii publice stabilirea unui alt proiect, ce va începe ulterior.

Aceleași surse spun că motivul principal al anulării lucrărilor de renovare a pavilionului Mârzescu se datorează deciziei Consiliului Județean Brașov de a „aproba aceeași investiție”.

Din declarațiile oferite de Codin Maticiuc, fundația strânge fonduri pentru reabilitarea pavilionului de aproape doi ani, iar comunitatea locală s-a implicat activ în sprijinul proiectului.

În acest context, Codin Maticiuc a anunțat că va veni personal la Brașov, marți, pentru a vorbi despre motivele principale care au condus la suspendarea lucrărilor.

Pe data de 3 februarie, de la ora 14:00, Codin Maticiuc va face un anunț public în fața pavilionului Mârzescu, invitând donatorii, presa și influencerii locali să fie prezenți.

„N-am întâlnit niciodată de când renovam și construim spitale, comunitate implicată ca cea din Brașov. Meritați transparență și să fiți la curent cu ce se întâmplă în și cu spitalele voastre.Ne vedem la Brașov.”, a transmis Codin Maticiuc.

Parchetul francez a anunțat oficial că solicită judecătorilor Curții de Apel din Paris „sancțiuni de ineligibilitate” în procesul din apel care vizează asistenții parlamentari ai Frontului Național, speță în care Marine Le Pen își joacă „rolul” în campania prezidențială din 2027.

În fața instanței franceze, procurorii au condamnat „strategia de delegitimizare ” a sistemului judiciar, făcută de candidata Frontului Național.

„Nu are rost să menținem un suspans fals; vă vom solicita să susțineți în mare măsură răspunderea penală stabilită în primă instanță și, bineînțeles, vor fi solicitate pedepse de ineligibilitate ”, a declarat avocatul general Thierry Ramonatxo în deschidere.

Procurorul și-a început discursul denunțând acuzațiile de „politizare” a acestei proceduri judiciare extrem de sensibile, care o împiedică în prezent pe Marine Le Pen să candideze în alegerile prezidențiale din 2027 .

Avocatul general susține că a reexaminat „atmosfera toxică” din jurul acestui caz de la sesizarea Parlamentului European din 2014, o procedură prelungită de „apărare colectivă, marcată de o opoziție puternică ”, cu „nu mai puțin de 45 de apeluri ” depuse de apărare.

Această confruntare a culminat cu amenințări la adresa judecătorilor instanței inferioare, care, pe 31 martie, au condamnat-o pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și o amendă de 100.000 de euro și, cel mai important, la o interdicție de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de cinci ani, cu efect imediat.

„ Strategia de delegitimare a sistemului de control și echilibru, și în acest caz a sistemului judiciar, a fost utilizată cu scopul declarat de a împiedica un lider de partid să ajungă la cea mai înaltă funcție din puterea executivă ”, a susținut Thierry Ramonatxo.

Cu toate acestea, „ a sugera că sistemul judiciar s-ar putea opune voinței poporului suveran este inexact; ignoră faptul că judecătorul este gardianul legii și doar o aplică ”, a declarat avocatul general, menționând însă că procedurile de apel au avut loc „într -o atmosferă mai senină ”.

Marine Le Pen și alți zece oficiali ai partidului sunt acuzați că au folosit fonduri ale Parlamentului European pentru a plăti angajații partidului între 2004 și 2016, când formațiunea se confrunta cu dificultăți financiare din cauza rezultatelor slabe ale alegerilor. Dintre cei 25 de condamnați în primă instanță anul trecut, jumătate au făcut apel.

Doar interdicție mai mică de doi ani și absența unei pedepse care să impună purtarea unei brățări electronice – considerată incompatibilă cu posibilitatea de a face campanie electorală – i-ar putea permite lui Marine Le Pen să-și imagineze din nou un viitor politic.

Jurnaliștii francezi susțin că, în acest caz cu mare încărcătură politică, instanța de apel va decizia „până în vară ”.

Ceaiul verde este apreciat pentru conținutul său ridicat de antioxidanți și pentru efectul său blând de energizare, însă momentul consumului contează, potrivit Health.

Specialiștii în nutriție spun că băut la orele potrivite, ceaiul verde își poate maximiza beneficiile, evitând în același timp efecte nedorite, mai ales cele legate de absorbția fierului și de somn.

Ceaiul verde conține catechine, antioxidanți puternici asociați cu sănătatea inimii, metabolismului și creierului.

De asemenea, oferă o cantitate moderată de cofeină combinată cu L-teanină, o asociere cunoscută pentru susținerea stării de alertă fără agitația specifică cafelei.

Când este cel mai eficient ceaiul verde

Sfârșitul dimineții sau începutul după-amiezii este considerat intervalul ideal pentru consumul de ceai verde.

Mulți oameni resimt în acest moment o scădere naturală a concentrării, iar ceaiul verde poate ajuta la recăpătarea clarității mentale și a atenției susținute.

Este recomandat și consumul de ceai verde la una-două ore după micul dejun.

Catechinele se pot lega de fierul non-hem din alimentele vegetale, reducând absorbția acestuia. Așteptarea a cel puțin o oră după masă diminuează semnificativ acest efect.

Ceaiul verde este o alegere inspirată și între mese.

Cu aproximativ 30 de miligrame de cofeină per ceașcă, reprezintă o alternativă mai ușoară la cafea, oferind totodată antioxidanți și un stimulent blând.

Când este mai bine să eviți ceaiul verde

Experții recomandă evitarea ceaiului verde înainte de culcare.

Deși conținutul de cofeină este redus, persoanele sensibile pot avea un somn afectat.

Ceaiurile fără cofeină sunt o opțiune mai bună seara.

Ceaiul verde ar trebui evitat și în jurul meselor bogate în fier de origine vegetală, precum lintea, spanacul, tofu sau cerealele fortificate, precum cele pentru micul dejun cu adaos de fier și vitamine.

Aceeași precauție este valabilă și în cazul suplimentelor cu fier, deoarece ceaiul poate interfera cu absorbția.

Înainte de exerciții fizice, ceaiul verde nu este cel mai eficient stimulent al performanței.

Deși conține cofeină, cantitatea este mult sub nivelurile asociate cu îmbunătățirea performanței sportive.

Prepararea ceaiului verde pentru beneficii maxime

Prepararea corectă poate crește semnificativ aportul de antioxidanți.

Ceaiul verde trebuie păstrat într-un recipient etanș, ferit de căldură, lumină și umiditate, pentru a-i conserva compușii activi.

Pentru infuzare, specialiștii recomandă apă încălzită la 80–85°C și un timp de infuzare de cinci până la zece minute.

Această metodă ajută la extragerea unei cantități mai mari de catechine, menținând în același timp gustul și aroma.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, organele de cercetare penală din cadrul IPJ Brăila s-au sesizat din oficiu după ce, în 24 ianuarie, inculpatul NCC a întreținut un raport sexual normal și consimțit cu o fată de 14 ani, în domiciliul tânărului, din Zănoaia. De asemenea, bărbatul este acuzat că a exercitat acte de natură sexuală, respectiv a pipăit-o.

Totodată, bărbatul este acuzat și că a publicat pe Facebook un story în care copila de 14 ani este surprinsă în iamgini intime. Fata apare în acele imagini nud, deși nu și-a exprimat consimțământul, iar postarea este de natură a-i aduce atingere imagiii sale.

Astfel, NCC este acuzat de viol săvârșit asupra unui minor, violarea vieții private.

S-a luat decizia reținerii lui pentru 24 de ore, apoi magistrații au decis, marți, arestarea preventivă pentru 24 de ore.

Austin Appelbee se afla împreună cu mama sa, fratele și sora lui, într-un caiac gonflabil și pe plăci de paddle, când au intrat în dificultate, pe fondul vântului puternic de pe coasta Australiei de Vest, scrie SkyNews.

Disperată să obțină ajutor, Joanne Appelbee, în vârstă de 47 de ani, i-a cerut fiului ei să înoate aproximativ 4 kilometri până la țărm.

Austin a declarat postului local ABC: „Eram foarte epuizat, dar nu simțeam cât de obosit eram. Nu știu, mă gândeam la multe lucruri care, știi, se întâmplau în viața mea”.

„Încercam să-mi aduc aminte lucrurile cele mai fericite”

„La un moment dat cred că mă gândeam la Thomas, locomotiva, încercând să-mi pun în minte lucrurile cele mai fericite… nu pe cele rele, care m-ar fi distras. În acel moment valurile erau uriașe și nu aveam vestă de salvare. Oricum, am continuat să înot”.

Austin a mai spus că inițial a plecat după ajutor într-un caiac gonflabil care începea să se umple cu apă. A renunțat la caiac, apoi și-a scos vesta de salvare, pentru că îi îngreuna înotul.

Familia, din capitala statului, Perth, a rămas blocată pe mare având doar veste de salvare și fără niciun mijloc de comunicare.

Au fost nevoiți să aștepte 10 ore până când salvatorii au ajuns la grup, din care făceau parte și fratele lui Austin, Beau, de 12 ani, și sora sa de opt ani, Grace.

Familia a încercat să rămână pozitivă

„Am încercat să rămânem pozitivi, cântam, glumeam și… tratam situația ca pe un fel de joc, până când soarele a început să apună și marea a devenit foarte agitată. Valuri foarte mari”, a spus Joanne.

„Am stat acolo zece ore și cred că, cu siguranță, opt ore și jumătate au fost cele mai înfricoșătoare prin care am trecut vreodată”, a adăugat ea.

Austin a mai spus că încercarea sa nu s-a încheiat odată ce a ajuns la țărm.

„Am continuat să înot… și, în cele din urmă, am ajuns la mal, am atins nisipul și pur și simplu m-am prăbușit. După aceea a trebuit să alerg doi kilometri ca să ajung la un telefon”.

Părinții, foarte mândri de fiul lor

Mama, Joanne, a spus că este „foarte mândră” de fiul ei și că este recunoscătoare că familia a supraviețuit după ce a rămas blocată atât de departe în larg.

„Să continue atât de mult… este absolut uimitor. Eu și tatăl lui suntem foarte mândri”. Ea a mai spus: „Una dintre cele mai grele decizii pe care a trebuit să le iau a fost să-i spun lui Austin: «Încearcă să ajungi la țărm și să ceri ajutor. Lucrurile s-ar putea înrăutăți foarte repede»”.

Un elicopter de căutare a găsit-o pe Joanne și pe cei doi copii ai săi, purtând veste de salvare și agățându-se de o placă de paddle, au declarat polițiștii.

„Faptele băiatului de 13 ani nu pot fi lăudate suficient — determinarea și curajul său au salvat în final viața mamei și a fraților săi”, a spus inspectorul de poliție.

Adolescentul a supraviețuit experienței relativ nevătămat, având nevoie doar de un baston pentru a-și susține picioarele obosite.

„Am reușit, suntem în viață și asta este cel mai important lucru, și îi am pe toți trei copii. Toți trei au supraviețuit. Asta a contat cel mai mult. A fost bine”.

Proiectul de la Turceni vizează realizarea unei capacități de 475 MW și este dezvoltat de Complexul Energetic Oltenia împreună cu Tinmar Energy, ca parte a planului de restructurare și decarbonare al companiei.

Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, procedura de achiziție inițiată pentru acest obiectiv a atras o singură ofertă.

În paralel, proiectul mai mare de la Ișalnița, cu o capacitate planificată de 850 MW, rămâne în impas, după ce procedura de achiziție a fost anulată în mod repetat, după două proceduri fără rezultate.

Datele-cheie ale investiției

Investiția de la Turceni este derulată prin societatea de proiect CCCG Turceni SA, constituită special pentru implementarea noii capacități. Contractul scos la licitație este unul de tip „la cheie” și include proiectarea, achiziția echipamentelor, execuția lucrărilor și punerea în funcțiune, precum și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale.

Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, iar durata totală a acestuia este de 16 ani, din care aproximativ trei ani sunt alocați construcției propriu-zise.

Singura ofertă depusă provine de la o companie românească de construcții, care are ca susținător și principal subcontractor compania chineză de stat Dongfang Electric International Corporation, producător de echipamente energetice și constructor de centrale electrice.

Termenele de închidere au fost extinse

Întârzierile în realizarea noilor capacități pe gaze și regenerabile au determinat autoritățile române să negocieze cu Comisia Europeană amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune. România a obținut astfel acordul Bruxelles-ului pentru menținerea în funcțiune a două unități până în august 2026 și a altor trei până la finalul anului 2029.

Fără această amânare ar fi existat riscuri majore de dezechilibre în sistemul energetic, inclusiv posibile pene de curent, creșteri ale prețurilor la energie și probleme privind securitatea aprovizionării, în special în sezonul rece. În plus, România ar fi trebuit să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Poziția Consiliului de Supraveghere

Într-o declarație transmisă în exclusivitate, Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a atras atenția că situația proiectelor trebuie evaluată cu maximă atenție, din perspectiva responsabilităților asumate de companie față de statul român și față de finanțatorii europeni.

„În calitate de administrator neexecutiv în cadrul Consiliului de Supraveghere al CEO, consider că evoluțiile proiectelor de centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, dezvoltate de Complexul Energetic Oltenia, trebuie analizate cu maximă rigoare, prin prisma riscurilor asumate de companie și a obligațiilor față de statul român și finanțatorii europeni”.

Piața proiectelor mari

Potrivit lui Victor Banța, dificultățile întâmpinate la Turceni și Ișalnița țin de factori structurali ai pieței, nu de situații punctuale.

„Existența unei singure oferte la Turceni și anularea, pentru a doua oară, a procedurii de achiziție pentru Ișalnița nu reprezintă situații izolate, ci reflectă condiții de piață dificile pentru proiecte energetice de mare anvergură, marcate de creșteri de costuri, constrângeri de finanțare și volatilitate în lanțurile de aprovizionare”.

Structura contractelor

Reprezentantul Consiliului de Supraveghere a detaliat și structura contractuală a investițiilor și implicațiile acesteia asupra riscurilor asumate de companie.

„Proiectele sunt structurate pe contracte de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction), prin care antreprenorul își asumă integral proiectarea, achiziția, execuția și punerea în funcțiune a obiectivelor, cu responsabilitate asupra termenelor, costurilor și parametrilor de performanță. Complementar, acestea includ LTSA (Long-Term Service Agreement), acorduri de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale, menite să asigure disponibilitatea și performanța tehnică în exploatare, dar care implică angajamente contractuale de durată”.

Rolul Consiliului de Supraveghere în implementare

Victor Banța a făcut o delimitare clară între opțiunea strategică de tranziție energetică, asumată și aprobată la nivel european, și responsabilitatea Consiliului de Supraveghere privind modul de implementare a acesteia.

„Rolul Consiliului de Supraveghere nu este de a pune în discuție opțiunea strategică de înlocuire a capacităților pe lignit cu unități pe gaze naturale, asumată prin planul de restructurare aprobat la nivel european, ci de a se asigura că implementarea se face cu un control strict al riscurilor tehnice, financiare și contractuale, în condițiile reale ale pieței”.

Ce soluții sunt analizate

În ceea ce privește proiectul de la Ișalnița, Banța a precizat că sunt avute în vedere soluții alternative pentru relansarea procedurii.

„Pentru proiectul de la Ișalnița, Consiliul analizează inclusiv opțiuni de structurare alternativă a achiziției care ar permite o alocare mai echilibrată a riscurilor, creșterea atractivității și o flexibilitate mai bună în implementare, cu respectarea cadrului de finanțare european și a obiectivelor asumate de companie”.

Fără riscuri suplimentare

Banța a subliniat că sprijinul Consiliului de Supraveghere pentru aceste investiții depinde de gestionarea riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic.

„Susținem continuarea proiectelor în măsura în care acestea pot fi implementate fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național, în condiții de disciplină contractuală, transparență și responsabilitate față de interesul public”.

Pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție controlată din punct de vedere social, obiectivul autorităților rămâne finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, în paralel cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune.

Această inițiativă vine în continuarea memorandumului de înțelegere semnat în aprilie 2025 între Hanwha Aerospace, Universitatea Politehnica din București (UPB) și Pusan National University (PNU), având ca scop consolidarea educației, cercetării și dezvoltării talentelor pentru susținerea ecosistemului în creștere al industriei de apărare din România.

În cadrul programului, beneficiarii burselor vor urma studii academice la Pusan National University pe durata semestrului de primăvară (martie-iulie), urmate de un stagiu profesional la Hanwha Aerospace România până în luna septembrie. Structura programului este concepută pentru a integra educația inginerească avansată cu experiența practică în industrie, într-un mediu internațional, creând o legătură directă între educație și piața muncii.

Pe lângă activitățile academice, studenții vor participa la o serie de programe complementare în Coreea de Sud, inclusiv vizite la facilitățile de producție și la sediul central Hanwha Aerospace, precum și la activități culturale și profesionale menite să le extindă perspectiva globală.

„Inițiativa de acordare a burselor reflectă angajamentul pe termen lung al Hanwha Aerospace România de a investi în talentul local și de a sprijini dezvoltarea unei forțe de muncă inginerești înalt calificate în România. Prin crearea unor trasee structurate de la educație către industrie, ne propunem să contribuim la creșterea sustenabilă a ecosistemului românesc de producție avansată și apărare”, a declarat Lino Kyeong-wook Lim, CEO Hanwha Aerospace România.

„Inițiativa este, totodată, aliniată eforturilor mai ample ale Guvernului Coreei de Sud de a dezvolta cooperarea bilaterală cu România în domeniul educației și al dezvoltării capitalului uman, consolidând legăturile instituționale dintre cele două țări.”

Despre Hanwha Aerospace România

Fondată în 2024, Hanwha Aerospace România este filiala din România a Hanwha Aerospace, o companie globală din domeniul apărării și aerospațial, cu sediul central în Republica Coreea. Compania coordonează eforturile Hanwha de localizare a industriei de apărare în România, având ca piloni principali livrarea și producția locală a obuzierului autopropulsat K9 și a vehiculului de reaprovizionare cu muniție K10 destinate Forțelor Armate Române.

În urma contractului de referință semnat în 2023, Hanwha Aerospace România avansează planurile pentru înființarea unei facilități locale de producție pentru sisteme de apărare terestră în România. Aceasta este concepută pentru a susține producția localizată, dezvoltarea forței de muncă și cooperarea industrială pe termen lung, contribuind la consolidarea bazei industriale de apărare a României și la creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare.

Ca parte a strategiei mai ample de localizare la nivel european a Hanwha, Hanwha Aerospace România dezvoltă, de asemenea, inițiative în domeniul formării talentelor și al cercetării, prin cooperare strânsă cu autorități publice, industrie și mediul academic. Aceste demersuri urmăresc stimularea unei creșteri sustenabile a capacităților de producție avansată și inginerie, consolidând rolul României în cadrul ecosistemului european și NATO de apărare.