9 – 16 martie

Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice și sud-estice, iar în rest vor fi mai ridicate decât cele normale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări.

16 – 23 martie

Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă în regiunile vestice, nordice și centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi deficitare.

23 – 30 martie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile nord-vestice. Regimul pluviometric va fi local deficitar în nord-vestul teritoriului, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval.

30 martie – 6 aprilie

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor fi ușor excedentare, local, în zonele montane și sub-montane, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Bulgaria urmează să achiziționeze din Statele Unite un sistem de rachete pentru apărarea de coastă, în valoare de aproximativ 620 de milioane de dolari. Potrivit Novinite, sistemul este destinat consolidării capacității de apărare în zona Mării Negre și integrării mai strânse a armatei bulgare cu structurile NATO.

Sisteme tactice NATO

Acordul include un sistem Naval Strike Missile, destinat lovirii țintelor navale la distanță, precum și trei sisteme Link-16 Multifunctional Information Distribution System – Joint Tactical Radio Systems, care permit schimbul securizat de informații tactice în timp real între forțele aliate.

Pachetul cuprinde și o gamă largă de echipamente și servicii de suport: rachete tactice anti-navă NSM, rachete de antrenament și rachete inerțiale, rachete de telemetrie, centre mobile de control al focului dotate cu echipamente de comunicații, lansatoare mobile de rachete și vehicule pentru transport și încărcare.

De asemenea, sunt incluse receptoare GPS NavStrike-M, utilizate pentru ghidarea și navigația precisă a rachetelor, console pentru instruirea operatorilor și dispozitive criptografice pentru încărcarea cheilor de securitate, folosite pentru protejarea comunicațiilor militare și a schimbului de date tactice.

Suport și instruire

Contractul prevede și furnizarea documentației tehnice, simulatoarelor de antrenament, pieselor de schimb, suportului software, serviciilor de integrare și asistenței tehnice pe termen lung din partea guvernului american și a producătorului.

Contractantul principal pentru acest program este compania norvegiană din industria de apărare Kongsberg Defence and Aerospace AS, dezvoltatorul sistemului NSM.

Apărarea Mării Negre

Autoritățile americane au declarat că tranzacția are rolul de a consolida securitatea unui aliat NATO și de a contribui la stabilitatea regională. „Vânzarea propusă va sprijini obiectivele de politică externă și securitate națională ale Statelor Unite prin îmbunătățirea securității unui aliat NATO care reprezintă o forță pentru stabilitatea politică și economică în Europa”, se arată în notificarea Departamentului Apărării al Statelor Unite.

Sistemul de rachete de coastă Naval Strike Missile va crește capacitatea Bulgariei de a face față amenințărilor actuale și viitoare și va îmbunătăți interoperabilitatea cu forțele Statelor Unite și ale NATO. Oficialii americani au subliniat că livrarea echipamentelor nu va modifica echilibrul militar de bază din regiune.partamentului Apărării al Statelor Unite.

Asistență tehnică din SUA

Pentru implementarea programului, reprezentanți ai guvernului american și ai contractorului vor fi detașați temporar în Bulgaria pentru o perioadă de până la cinci ani, pentru a oferi asistență tehnică și sprijin operațional.

Fondurile de criză alocate în Suedia vor fi împărțite în trei tranșe egale. O treime merge pe generatoare, o treime pe rezerve locale de produse esențiale. Restul finanțează infrastructura pentru puncte de întâlnire sigure ale liderilor locali, scrie Novinite.

Inițiativa nu este prima de acest fel. În 2024, guvernul suedez a trimis tuturor gospodăriilor o broșură cu instrucțiuni clare. Documentul detalia cantitatea de apă potabilă recomandată și modul de acces la știri în caz de pană de curent.

Bohlin a subliniat că statul trebuie să își îndeplinească responsabilitățile. Totodată, cetățenii trebuie informați cum își pot reduce propria vulnerabilitate.

Municipalitățile prioritare din planul de apărare civilă

Agenția pentru Apărare Civilă va supraveghea distribuirea fondurilor. Aproape 500 de milioane de coroane merg către mai puțin de 100 de municipalități prioritare. Identitatea acestora rămâne deocamdată necunoscută.

Scopul programului este clar: municipalitățile trebuie să funcționeze chiar și în condiții de alertă ridicată sau război. Stocurile de alimente, combustibilul și generatoarele sunt esențiale în acest scenariu.

Banca centrală: 1.000 de coroane cash, pentru orice eventualitate

Pregătirea pentru criză vizează și fiecare locuitor în parte. Banca centrală a Suediei recomandă fiecărui adult să păstreze aproximativ 1.000 de coroane în numerar. Suma acoperă nevoile de bază pentru aproximativ o săptămână, dacă sistemele de plată digitale cedează.

Îngrijorările privind securitatea regională au crescut după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Conflictul din Orientul Mijlociu amplifică și el această tensiune. Suedia răspunde cu măsuri concrete și finanțare consistentă.

În această săptămână la Strasbourg, conflictul din Orientul Mijlociu și intensificarea atacurilor împotriva Iranului, strategia de extindere a Uniunii Europene și viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034 reprezintă doar o mică parte dintre temele de pe agenda politică europeană.

În tot acest context geopolitic în care domină conflictele și reafirmările de putere, Uniunea Europeană încearcă să își regândească rolul și instrumentele de acțiune. Membrii Parlamentului European discută dosare care ating direcția strategică a blocului comunitar, pornind de la securitate și politică externă, până la modul în care vor fi distribuite resursele financiare în următorul deceniu.

Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Dan Barna, europarlamentar și membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, vorbește despre felul în care aceste crize și decizii strategice se intersectează într-un moment pe care îl descrie drept unul definitoriu pentru Uniunea Europeană.

Conflictul din Orientul Mijlociu și poziția Europei

Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a readus Orientul Mijlociu în centrul discuțiilor la nivel internațional. Conform lui Dan Barna, actualul război în desfășurare este rezultatul unui lung șir de evenimente.

„Este un conflict la care s-a ajuns din cauza unei situații care trenează de mult timp. Avem în Iran o guvernare care s-a radicalizat devenind sponsor recunoscut, și chiar autor recunoscut, internațional al terorismului. Un regim care în ultimele luni am văzut, mai ales din momentul în care au pornit și protestele interne, am văzut, a ucis, cifrele variază, dar vorbim de mii sau zeci de mii de cetățeni, uciși de propria lor guvernare, ceea ce este dincolo de orice limite sau standarde ale drepturilor omului”, a declarat acesta.

Această realitate, spune europarlamentarul, a contribuit la disputele geopolitice, care, treptat, au crescut și au condus la o escaladare masivă, ce nu pare să aibă un sfârșit în viitorul apropiat.

În tot acest context, scopul principal al statelor europene rămâne, în primul rând, protejarea cetățenilor și apărarea intereselor strategice. Același lucru rămâne și în atenția României.

„Evident că Europa și în egală măsură România, pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, suntem membri ai NATO, sunt în situația și în poziția de a-și proteja cetățenii, de a-și apăra interesele strategice și interesele pe care le avem în regiune. Unele țări au interese mai explicite. România este cunoscută printre statele care au avut, în timp de zeci de ani, relații cu toate țările din Orientul Mijlociu și cu Israelul, relații foarte bune și cu statele arabe, fiind un broker de dialog într-o lungă perioadă de timp.”, explică Barna.

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile actuale ale statelor europene este acordarea de asistență consulară, dar și repatrierea cetățenilor aflați în zonele afectate de conflict.

„Iar în contextul acestui război, evident că mizele sunt, în primul rând, unele de protecție a cetățenilor, de recuperare a cetățenilor care solicită asistență consulară. Am văzut, în ultimele zile, mii de românii se întorc acasă, cei care solicită lucrul acesta, și e un lucru foarte firesc. La fel se întâmplă, toate statele europene sunt în momentul de față în această logică, fiind greu cumva de anticipat vor evolua ostilitățile în Orient.”, a spus Dan Barna.

Dezbaterea despre umbrela nucleară europeană

În ceea ce privește dezbaterea legată de securitatea nucleară europeană și declarațiile președintelui Nicușor Dan, acesta a spus că România beneficiază deja de protecția oferită de NATO, dar că discuțiile la nivel european sunt în continuare deschise.

„Subiectul acesta al umbrelei de protecție nucleară, adică capacitatea de a face față unei eventuale agresiuni și sentimentul de siguranță pe care umbrela nucleară ți-l acordă, este un lucru foarte complex în momentul de față, pentru că România este acoperită, prin scutul de la Deveselu. Suntem practic în zona de protecție, în zona de acoperire a umbrelei nucleare americane.”

Președintele Nicușor Dan a afirmat joi, la Varșovia, că România este protejată de umbrela nucleară a NATO oferită de SUA. Șeful statului a precizat că „a fi protejată de umbrela nucleară NATO nu presupune prezența unor elemente de natură nucleară pe teritoriul României”.

„Ceea ce am văzut că a declarat președintele Nicușor Dan este cumva confirmarea faptului că România este în etapa încă de reflexie, încă analizează care sunt cele mai sigure decizii asupra acestui fapt.”, a declarat Dan Barna.

Republica Moldova și perspectiva aderării la UE

În paralel, agenda europeană din aceste zile include și tema privind extinderea Uniunii Europene, în special în ceea ce privește Republica Moldova și Ucraina. Dan Barna a afirmat că aderarea Chișinăului la Uniune rămâne un scenariu realist.

„E foarte clar că apărarea Europei depinde de un flanc estic foarte puternic. Un flanc estic foarte puternic înseamnă ca Uniunea Europeană să se extindă spre Ucraina, spre Moldova.”, a spus acesta.

În acest proces, România joacă un rol foarte important, afirmă eurodeputatul: „România este principalul susținător, este vocea principală care apără acest proiect de aderare a Moldovei la UE.”

Pe lângă dimensiunea strategică, Dan Barna a declarat că există și o componentă simbolică, pe care România o ia în calcul, privind susținerea acestui proiect: „România și Moldova împreună, unire sub umbrela europeană în cadrul Uniunii Europene.”

Reforma bugetului european

Pe lângă cele menționate, viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai dezbătute și importante teme ale Europei, încă de când au început negocierile. În această săptămână, la Strasbourg, se vor vota prioritățile bugetului.

„Bugetul european este în momentul de față reformat complet. Până acum aveam undeva peste 50 de fonduri diferite, acum avem 3 piloni, practic, toți banii europeni, vorbim de aproape 2.000 de miliarde. Sunt 1.985 de miliarde de propunere a Comisiei Europene, deci aproape 2.000 de miliarde, care sunt împărțite pe trei piloni foarte clari.”, a spus Dan Barna..

Eurodeputatul a declarat că una dintre prioritățile sale, în tot acest demers al stabilirii bugetului, este să existe fonduri dedicate statelor care candidează pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Este o prioritate pentru mine ca statele, cum este Moldova, cum sunt statele din Balcanii de Vest, să aibă alocări financiare clare, predefinite, pe care să le știe, să nu fie doar o găleată generală din care sunt folosite resurse când e nevoie. pentru că e important, mai ales pentru guvernele pro-europene din aceste state, să știe pe ce resurse de dezvoltare, pe ce bani pot să conteze, și atunci e o miză lucru acesta”, a afirmat Dan Barna.

„Conflictul iranian din Orientul Mijlociu a început cu puțin peste o săptămână în urmă, iar atacurile de represalii ale Iranului continuă să se intensifice, ajungând deja la o amploare și o gravitate fără precedent. Douăsprezece țări din regiune, de la Cipru până la Golful Persic, continuă să fie ținta atacurilor”, a declarat Albanese într-o conferință de presă marți, potrivit Al Jazeera.

El a spus că Forțele Aeriene Regale Australiene vor trimite un avion de supraveghere E7A Wedgetail și personal de sprijin pentru a „proteja și securiza spațiul aerian deasupra Golfului” în următoarele patru săptămâni și pentru a ajuta regiunea în „autoapărarea colectivă”.

Australia va trimite, de asemenea, rachete aer-aer avansate cu rază medie de acțiune în Emiratele Arabe Unite, a spus el, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele EAU, Mohammed bin Zayed Al Nahyan.

Albanese a menționat cei 115.000 de australieni care trăiesc în Orientul Mijlociu, dintre care 24.000 în EAU, ca un factor major în spatele desfășurării de mijloace militare.

„Nu întreprindem acțiuni ofensive împotriva Iranului”

„A ajuta australienii înseamnă, de asemenea, a ajuta Emiratele Arabe Unite și alte națiuni din Golf să se apere împotriva atacurilor neprovocate”, a declarat el reporterilor, subliniind că desfășurările au scopuri exclusiv defensive.

„Guvernul meu a fost clar: nu întreprindem acțiuni ofensive împotriva Iranului și suntem clari că nu desfășurăm trupe australiene pe teren în Iran”, a spus prim ministrul Australiei.

Aproximativ 2.600 de australieni au părăsit Orientul Mijlociu de săptămâna trecută, a spus Albanese, dar rămân „provocări semnificative” în ceea ce privește ajutorarea celor care doresc să plece, dar rămân în regiune.

Opoziția critică decizia

Anunțul prim-ministrului a fost imediat criticat de partidul de opoziție Verzii, care a afirmat că Australia riscă să fie implicată într-un alt „război etern” condus de SUA.

Australia s-a alăturat invaziilor conduse de SUA în Afganistan și Irak în 2001 și 2003 și a pierdut peste 50 de soldați în timpul conflictelor, potrivit Australian War Memorial.

Senatoarea Larissa Waters, membră a partidului Verzilor, a declarat că se teme că mai multe vieți australiene sunt în pericol odată cu anunțarea desfășurării trupelor, care, potrivit guvernului condus de Partidul Laburist, va fi însoțită de 85 de soldați australieni.

„Australienii nu vor să fie târâți în războiul ilegal al lui Trump și Netanyahu împotriva Iranului. Partidul Laburist nu ar trebui să trimită trupe pentru a ajuta o armată care a ucis 150 de elevi într-un bombardament asupra unei școli primare. Acest lucru nu va face decât să escaladeze un conflict ilegal care deja scapă de sub control și va lăsa Australia prinsă într-un alt război etern”, a declarat Waters marți.

„Cererile lui Trump și Netanyahu continuă să crească”

„În fiecare zi, cererile lui Trump și Netanyahu față de Australia continuă să crească. Ieri a fost realimentarea avioanelor de spionaj americane, astăzi un avion de recunoaștere și rachete, iar mâine ar putea fi și mai multe trupe. Partidul Laburist nu are limite când vine vorba de a-i mulțumi pe Donald Trump și Benjamin Netanyahu”, a spus ea, referindu-se la președintele american și, respectiv, la prim-ministrul israelian.

Albanese a declarat separat marți că Canberra a acordat oficial azil celor cinci membre ale echipei feminine de fotbal a Iranului, care se aflau în vizită în Australia pentru Cupa Asiei Feminină 2026 a Confederației Asiatice de Fotbal, în Queensland.

Albanese a spus că femeilor li s-au eliberat vize umanitare și au fost mutate într-un loc sigur, cu ajutorul Poliției Federale Australiene.

„Australienii au fost mișcați de soarta acestor femei curajoase. Aici sunt în siguranță și ar trebui să se simtă ca acasă”, a declarat Albanese.

Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Anacapri, la 8 kilometri, și municipalitatea Capri, la 10 kilometri distanță.

Cutremur: De ce nu au fost raportate daune

Adâncimea mare a cutremurului a atenuat semnificativ efectele la suprafață. Cu cât hipocentrul este mai adânc, cu atât unda seismică se extinde mai larg, dar cu intensitate mai redusă la sol.

Nicio daună semnificativă asupra persoanelor sau structurilor nu a fost raportată până la această oră. Seismul a fost resimțit pe coasta din Campania, dar și în orașe îndepărtate.

Numeroși utilizatori de rețele sociale au raportat că au simțit cutremurul în Roma și Milano. Percepția unui seism la distanță mare depinde atât de adâncimea hipocentrului, cât și de tipul terenului din zona afectată.

Dacă rezolvi zilnic un rebus, s-ar putea să devii bun la rebusuri. În schimb, cercetările arată din ce în ce mai clar că o varietate de obiceiuri și hobby-uri sunt ca un antrenament cognitiv, dezvoltând cunoștințe și abilități care pot întări anumite părți ale creierului pe măsură ce îmbătrânești, potrivit ScienceAlert.

Un studiu recent a asociat un risc mai mic de Alzheimer și declin cognitiv cu învățarea pe tot parcursul vieții, adică experiențe stimulatoare intelectual – cititul și scrisul, învățarea unei alte limbi, jocul de șah, rezolvarea de puzzle-uri, vizitarea muzeelor – din copilărie până la pensionare.

„Acestea sunt ca un fel de exerciții pentru creier și gândire. Folosești diferite sisteme cognitive”, a explicat neuropsihologul Andrea Zammit de la Rush University Medical Center din Chicago, care a condus studiul.

Dacă nu ai adoptat ceea ce Zammit numește activități de îmbogățire cognitivă la începutul vieții, nu este prea târziu să începi. Vârsta mijlocie oferă o oportunitate importantă pentru protejarea sănătății creierului, iar oamenii de știință analizează o gamă largă de modalități de a rămâne ager, de la muzică la observarea păsărilor și jocuri de antrenament cerebral.

„Nu este vorba doar despre o singură activitate. Este mai degrabă vorba despre a găsi activități semnificative care te pasionează”, a spus Zammit – și de a le practica în mod constant, nu doar ocazional.

Sănătatea fizică este esențială și pentru sănătatea creierului. De aceea, experții recomandă și exerciții fizice intense, precum și controlul tensiunii arteriale, somn de calitate și chiar vaccinarea la vârste înaintate.

Nu există o rețetă magică pentru a preveni demența sau declinul cognitiv normal asociat îmbătrânirii, a avertizat dr. Ronald Petersen, specialist în Alzheimer la Mayo Clinic. Dar schimbările de stil de viață oferă șansa de a „încetini procesul de deteriorare”, a spus el.

Construirea unei rezerve cognitive poate proteja creierul îmbătrânit

Studiul lui Zammit privind învățarea pe tot parcursul vieții a inclus aproape 2.000 de adulți în vârstă, cu vârste între 53 și 100 de ani, care nu sufereau de demență la începutul cercetării și au fost urmăriți timp de opt ani.

Cercetătorii i-au chestionat în legătură cu activitățile educaționale și alte activități stimulatoare cognitiv din tinerețe, la vârsta mijlocie și la vârste înaintate și le-au administrat o serie de teste neurologice.

Unii au fost diagnosticați ulterior cu boala Alzheimer, însă aceasta a apărut cu cinci ani mai târziu la cei cu cel mai ridicat nivel de învățare pe tot parcursul vieții, comparativ cu cei cu cel mai scăzut nivel, a raportat echipa lui Zammit în revista Neurology. Menținerea unei activități mentale mai intense la vârsta mijlocie și ulterior a fost asociată cu un declin cognitiv mai lent.

Mai relevante, potrivit lui Zammit, au fost rezultatele autopsiei a 948 de participanți care au murit în timpul studiului: chiar și atunci când creierul prezenta semnele caracteristice ale bolii Alzheimer, persoanele cu un nivel mai ridicat de stimulare cognitivă aveau memorie și abilități de gândire mai bune și un declin mai lent înainte de deces.

Acesta este ceea ce oamenii de știință numesc rezervă cognitivă. Înseamnă că învățarea întărește conexiunile neuronale în diferite regiuni, ajutând creierul să fie mai rezistent și capabil să compenseze daunele cauzate de îmbătrânire sau boală, cel puțin o perioadă.

Februarie a fost a cincea cea mai caldă lună din istorie pentru această perioadă. Luna a adus precipitații extreme și inundații pe scară largă în Europa de Vest, precum și a treia cea mai mică întindere a gheții marine arctice înregistrată vreodată, conform Sky News.

Obiectivul Acordului de la Paris din 2015 este clar: temperaturile globale nu trebuie să depășească 1,5°C față de era preindustrială. ONU avertizează că șansa de a respecta acest prag este „practic zero”.

Marea Britanie se pregătește deja pentru o creștere de cel puțin 2°C în următorii 25 de ani. Cel mai cald februarie înregistrat vreodată rămâne cel din 2024.

Europa de Vest, lovită de furtuni și inundații

Iarna 2026 a adus o serie de furtuni intense asupra Europei. Leonardo, Pedro și Nils au fost descrise de serviciul meteorologic francez Meteo-France ca având „o forță neobișnuită”.

Franța, Spania și Portugalia au înregistrat inundații severe. Maroc, Mozambic și Botswana au fost și ele afectate. Pagubele au fost extinse, cu pierderi de vieți și mijloace de subzistență.

Curentul polar jet stream, principalul vinovat

Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la ECMWF, explică diviziunea climatică europeană. Scandinavia și Europa de Est au fost mai reci decât media. Europa de Vest și de Sud au trăit contrariul.

Cauza principală: deplasarea curentului polar jet stream mai spre sud în timpul iernii. Combinat cu „râuri atmosferice” de aer umed, fenomenul a declanșat inundații și alunecări de teren în Peninsula Iberică și vestul Franței.

Ce urmează: mai multe inundații, furtuni mai intense

Cercetătorii sunt cu toții de acord. Dr. Michael Byrne, de la Universitatea din St Andrews, avertizează că este „foarte probabil să ne așteptăm la mai multe inundații și mai multe furtuni”. Atât iarna, cât și vara vor aduce precipitații mari într-un interval scurt.

Burgess rămâne totuși „optimistă” și subliniază că numărul orașelor cu măsuri de adaptare climatică s-a dublat din 2018. Adaptarea, spune ea, este acum singura cale realistă înainte.

„Până acum, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, nu ne-au (nr.r SUA) contactat în legătură cu utilizarea vreunui echipament”, a declarat Koo în fața parlamentarilor, în contextul discuțiilor privind o posibilă relocare a unor sisteme americane Patriot din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu. 

Potrivit Reuters, minitrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun, a declarat anterior că armatele celor două state analizează această posibilitate, în contextul conflictului cu Iran. 

Legat de acest demers, președintele Lee Jae Myung a punctat că nu se poate opune cererilor venite de la Washington: „Se pare că există recent o controversă cu privire la transportul în afara țării de către forțele americane din Coreea al unor arme, cum ar fi baterii de artilerie și arme de apărare aeriană”. 

Ministrul de la Taipei a mai precizat că un transfer de armament s-ar realiza după ce SUA ar formula o cerere oficială, punctând că ei ar fi responsabili de transportul armamentului.  

Ali Mohammad Naeini, purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice, a anunțat că forțele armate ale Iranului sunt pregătite pentru o confruntare cu forțele americane în zona Strâmtorii Hormuz, precizând: „Iranul va decide când se va termina războiul”. 

„Forțele armate ale Republicii Iran așteaptă flota navală americană în regiunea Strâmtorii Hormuz și portavionul Gerald Ford. El (n.r. Trump) a susținut prezența navelor comerciale și militare în regiune și tranzitul facil al acestora prin Strâmtoarea Hormuz; în același timp, navele, ambarcațiunile și toate avioanele de luptă americane au părăsit regiunea și sunt staționate la o distanță de peste 1.000 de kilometri, pentru a evita rachetele și dronele puternice ale Iranului”, a mai transmis Naeini, potrivit CNN. 

Oficialul iranian a mai spus că dacă atacurile lansate de Statele Unite și Israel vor continua, Iranul ar putea opri complet exporturile de petrol din regiune. „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”, a spus acesta.

Răspunsul autorităților din Iran vine după ce liderul de la Casa Albă a precizat luni că războiul din Orientul Mijlociu se va încheia „curând” și că o eventuală oprirea tranzitului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz de către Iran ar atrage un răspuns militar de „douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum”.